UPDATE Băsescu: "Consiliul European a fost un succes"

• Update 11:

Preşedintele ţării: "Credibilitatea României se datorează, în primul rând, românilor care au suportat măsurile de austeritate începând cu 2010. Aceste măsuri ne-au dus la stabilitate macroeconomică şi ne-au permis să nu fim ca-n Grecia, să stăm cu sufletul la gură. E un proces care a trecut, efectele lui sunt aproape acoperite, să sperăm că vom rămâne stabili. Dacă mă întrebaţi de meritele guvernului actual... Românii au făcut efortul, iar pierderea de voturi a fost a PDL. Până la urmă, sunt momente în care un guvern, un preşedinte au lucruri mai scumpe decât votul. Niciun român nu a meritat acele măsuri, dar nu am avut soluţii. Dar sunt ţări mari din zona euro care aşteaptă să-şi primească banii. Sunt mulţumit că nu am fost în situaţia umilitoare de a aştepta banii pentru pensii şi salarii".

• Update 10:

Băsescu: "Voi vrea să ştiu ce obiective are şi cum le realizează. Cine spune < < noi partidul stabilim şi suspendăm preşedintele dacă nu se execută > > e iresponsabil. Responsabilitatea numirii unui premier e majoră şi o voi exercita cu responsabilitatea la care mă obligă Constituţia. Nu poţi să numeşti un premier care nu are soluţii pentru ţară, mai ales că premierul care va veni va prelua o ţară stabilizată macroeconomic".

• Update 9:

Întrebat dacă îi va numi pe cei doi candidaţi din CSM, acesta a afirmat: "Doamne fereşte, eu încă nu am primit sesizarea. CSM încă nu mi-a trimis. Eu am sesizat doar atacul premierului la CSM. Nu am văzut audierile".

• Update 8:

Traian Băsescu: "E un avertisment extrem de serios pe care-l fac public către partide că n-am văzut un buget pe 2013 care să justifice guvernarea. Îi chem pe politicieni să fie responsabili faţă de electoratul căruia îi cer votul".

"O spun pentru ultima dată: Încetaţi să mă mai implicaţi în campanie, pentru că mă obligaţi să vă răspund", a adăzgat preşedintele ţării.

• Update 7:

Şeful statului a făcut un apel la liderii USL să înceteze atacurile la instituţiile statului.

"Şi ieri şi azi au fost atacate CSM şi ANI. Nu sunt instituţii perfecte, dar sunt instituţii care au misiunea lor. Când vorbim de CSM, vorbim de un proces de intimidare la adresa instituţiilor statului, la adresa altei puteri în stat. Cred că mai degrabă, premierul aprecia prestaţia celor doi procurori decât să atace CSM că a organizat un circ".

• Update 6:

"Mechel a închis deja 2 combinate şi urmează să suspende producţia în alte 3. Ar fi bine ca domnul Ponta, care era şef Corpului de Control, când au fost privatizate aceste combinate, să se uite la condiţiile de privatizare. Dacă nu, trebuie luate măsuri pentru creare de locuri de muncă, chestiune care ar trebui să fie în atenţia oamenilor din campanie, nu doar a Guvernului. Să dea soluţii pentru oamenii care sunt deja acasă de la Mechel, şi care vor fi acasă în decembrie. Sunt 5 întreprinderi privatizate în 2002, toate cu aceeaşi firmă", a menţionat preşedintele.

Băsescu a declarat: "De asemenea, la Ford sunt probleme. Din fericire, Ford a găsit soluţii. Aş vrea să vad dezbateri între politicieni - ce se întâmpla cu Craiova dacă Ford îşi reduce producţia. Nu mai aduc aminte de Oltchim, dar aş vrea să văd că nu mai mint pe oamenii aştia. Cum poţi să spui că România are grad de absorbţie de 20%, când tu ai 9,27%? Nu inventăm noi sisteme de calcul. Gradul de absorbţie se măsoară după plăţile făcute de CE".

• Update 5:

Şeful statului a precizat: "Până în iunie trebuie să prezentăm la CEDO o lege care să stabilească nivelul de despăgubiri. Evaluarea acum e că nivelul de despăgubiri ar atinge cifra de 17 miliarde euro. Dar despre această cifră se vorbeşte, poate e mai mică, sper sa nu fie mare. România trebuie să ia o decizie ca în 10 ani să plătească despăgubiri. De la anul România trebuie să înceapă să plătească pentru cei pe care, din diferite motive, nu i-a putut despăgubi. O a doua plată e cea a medicamentelor. Din luna martie suntem obligaţi să achităm facturile la medicamente la 60 de zile, în baza unei directive a CE. Deci nu mai putem sta ca până acum la 180 de zile. Aceşti doi factori vor însemna o reducere masivă a capacităţii noastre de asigurare a cofinanţării de la bugetul de stat".

• Update 4:

"De asemenea, de mare interes pentru noi a fost să obţinem o mare flexibilizare a plăţilor în agricultură. Ceea ce am solicitat şi am obţinut e dreptul statului beneficiar să mute 15% din suma dintr-un pilon în altul (de la plăţi directe la dezvoltare rurală sau invers). Din punct de vedere al banilor pentru agricultură, dacă la dezvoltare rurală se menţine bugetul existent în actualul exerciţiu bugetar UE - şi vom vedea după ajustările de încă 30 miliarde, sper să nu avem afectat acest buget - sumele alocate cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, ceea ce ne va permite o creştere graduală a plăţilor de la 112 euro/ha la 183 euro/ha în 2016", a declarat preşedintele.

• Update 3:

Băsescu a precizat: "În sfârşit, am solicitat să existe un aşa-numit top-up, adică să se mai adauge 10% la cofinanţarea UE pentru statele membre care sunt în acord de restructurare cu FMI. Ceea ce înseamnă că dacă rămânem în acord cu FMI în 2014-2020, vom beneficia de cofinanţare de 95% şi nu de 85%, cât s-a obţinut acum".

• Update 2:

"Am avut şi obiectiv parţial îndeplinit. Când am plecat, am mai avut creşterea prefinanţării de la 2% la 6-7%. În proiectul van Rompuy este 2%. Am obţinut prefinanţare 4%, dar i-am spus şi preşedintelui van Rompuy că nu consider discuţia încheiată, mai avem nevoie de 1-2 puncte procentuale în plus, mai ales pe proiectele mari. 4% e la limita, dar ştiu eu ce va fi? E bine să avem prefinanţări mai mari, care să acopere nevoile ministerelor pentru plăţile la proiectele mari", a mai declarat preşedintele.

• Update 1:

Traian Băsescu a declarat: "Dincolo de cifre şi de rezolvarea acestor două mari dispute între state, cifra exactă a banilor alocaţi şi introducerea Tratatului Fiscal în concluziile Consiliului, fiecare stat a avut obiectivele sale. Reiau de ce România a fost interesată de condiţiile de accesare a banilor. Pentru că noi avem nişte probleme. Pentru noi, un TVA de 24% din valoarea unui contract era o povară aproape insurmontabilă, dacă punem şi cu 25% cofinanţare. Bătălia noastră a fost ca TVA să fie eligibil şi plătibil din bani europeni. Această măsură obţinută înseamnă o salvare de cheltuieli din bugetul de stat de 2,2 la 2,4 miliarde euro pe an, ceea ce e extraordinar de bine pentru noi".

.....

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că la ultimul Consiliu European s-a înregistrat un succes şi că nu este vorba de niciun eşec, fiind rezolvate două dispute anterioare reuniunii.

"Prima a fost legată de cifra bugetului. Erau state care cereau reducerea cu 50 de miliarde faţă de proiectul Comisiei, altele cu 75 miliarde, altele cu 100 miliarde şi două state foarte puternice cu 200 de miliarde de euro faţă de proiectul făcut de CE. În cele două zile s-a ajuns la o cifră. Este 100 miliarde de euro mai puţin decât propunerea Comisiei. Bugetul care va fi distribuit celor 27 de state e fixat în urma consiliului de la Bruxelles. Acesta e de 933 miliarde de euro distribuiţi pe cele 6 capitole ale bugetului Uniunii", a precizat Traian Băsescu.

Preşedintele a menţionat: "Al doilea element asupra căruia s-a ajuns la consens era cel legat de introducerea Tratatului Fiscal. Acel Tratat Fiscal şi parte din Six Pack a fost acceptat a fi introdus în concluziile Consiliului şi creează un element care obligă Comisia Europeană să verifice parametrii celor 27 de state şi face Consiliul UE, la propunerea Comisiei, să aplice sancţiuni statelor membre care nu îndeplinesc parametrii macroeconomici. Sunt două categorii de sancţiuni:

1. Pentru deficit excesiv. În funcţie de nivelul de depăşire, statul îşi încasează sancţiunea aprobată în Consiliul UE. Sancţiunile pot fi legate de tăierea de fonduri, care să se aplice etapizat. Se pot face tăieri de fonduri de 50% până la 100% pentru anul respectiv. Dar nu mai mult de 0,5% pâna la 1% din PIB.

2. O altă categorie de sancţiuni se aplică pentru dezechilibre macroeconomice. De exemplu, pentru deficitul de cont curent. Sancţiunile vizează suspendarea fondurilor (atât a celor structurale, cât şi a celor de coeziune), cu procente între 25-50%, sancţiune de asemenea aprobată de Consiliul UE".