UPDATE/ DAN SUCIU, DUPĂ DECLARAŢIA LUI IONUŢ MIŞA CĂ TREI SFERTURI DIN BĂNCI NU PLĂTESC IMPOZITE: "Statul are tot sprijinul BNR în descoperirea eventualelor ilegalităţi ale băncilor"

Actualizare 18:08 Reacţia lui Mugur Isărescu în urma declaraţiilor ministrului de Finanţe: "Băncile care au făcut profit au plătit impozit"

Băncile cu rezultate pozitive au plătit impozit pe profit, iar cele care nu au făcut profit au capital pozitiv, a declarat astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care a subliniat că în ţară sunt 300.000 de firme care nu fac profit şi au capital negativ.

Isărescu apreciază că a face profit într-o bancă "nu e o chestiune uşoară", iar activitatea bancară este una complicată, potrivit News.ro.

Acesta a reacţionat astăzi, după ce ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat miercuri, la Antena 3, că unităţile bancare, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit.

Guvernatorul Băncii Centrale a declarat, într-o conferinţă de presă: "Cred că domnul ministru (al Finanţelor, Ionuţ Mişa, n.r.) a dat un mesaj corect, în sensul că a făcut o constatare, pe care nu trebuie să o căutăm, nu ne trebuie liste. Bilanţurile anuale ale băncilor sunt publicate, sunt publice, în fiecare an. Deci nu cred că trebuie să facă cineva liste sau să solicite liste, sunt cunoscute foarte bine. Constatarea că, în ultimii ani, foarte multe bănci nu au făcut profit este una corectă".

Mugur Isărescu a subliniat că băncile nu au plătit impozit pe profit pentru că nu au făcut profit: "Asta este o constatare pe care am făcut-o şi noi şi am spus-o în repetate rânduri. Faptul că nu au plătit impozit este o formulare pe care trebuie să o facem cu atenţie, că la nivelul publicului larg se va înţelege altceva, că băncile nu au vrut. Dar nu au făcut profit, şi atunci ele nu au plătit impozit. Băncile plătesc impozite serioase pe salarii, pe contribuţiile sociale etc".

Mai mult, el a afirmat că băncile care au făcut profit - şi e vorba de cele mari - au plătit impozit serios pe profit.

Guvernatorul a menţionat: "De patru ani sau de cinci ani să nu faci profit? E posibil, da. Atenţie! Avem 300.000 de firme în România care nu fac profit şi au capital negativ. Băncile, chiar dacă nu au făcut profit, au plătit impozitele şi au capital nu doar pozitiv, ci de peste 8%. Nu înseamnă neapărat evaziune".

Isărescu a subliniat, însă, că BNR nu are niciun fel de mandat şi nici atribuţii să facă propriu-zis un control fiscal, precizând: "Una este să faci o constatare că o instituţie nu are profit şi, deci, nu plăteşte impozit pe profit, şi alta e să te uiţi în contabilitate şi să constaţi că nu a făcut profit, pentru că unele operaţiuni au fost la marginea legii sau în afara legii. În măsura în care asemenea constatări se vor face şi se vor dovedi, bineînţeles că Ministerul de Finanţe trebuie să acţioneze ca atare şi noi le vom acorda tot sprijinul necesar".

Isărescu a mai spus că Bamca Centrală sprijină Ministerul de Finanţe pe căile pe care le are la dispoziţie prin actul de supraveghere.

"Dacă din actul de supraveghere rezultă date care arată că unele operaţiuni s-au făcut în afara sau la limita legii sau dincolo de limita legii, suntem primii care informăm, asigurăm opinia publică şi Ministerul de Finanţe de acest lucru", a punctat guvernatorul.

Acesta a afirmat că mai degrabă trebuie cercetat de ce anume băncile nu au făcut profit.

Isărescu a mai punctat: "Şi Banca Naţională sprijină, prin metodele pe care le are, eforturile ca contabilitatea şi bazele fiscale din contabilitatea băncilor să fie corecte. Este obligaţia noastră legală ca pe timpul supravegherii, când constatăm că nu este ceva în regulă să raportăm organelor în drept, nu numai Ministerului de Finanţe şi aşa facem de fiecare dată".

De asemenea, guvernatorul BNR a spus că businessul bancar este unul foarte complicat, iar criza a afectat serios profiturile băncilor. El a adăugat: "Este foarte probabil să nu facă profit sau să facă profit mic. Nu au făcut în perioada de criză, l-au făcut anterior şi când l-au făcut anterior, au plătit impozit pe profit vârtos. (...) Toate băncile din România au capital pozitiv".

(S.A.)

-------------

Actualizare Mişa: "Avem un plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la preţuri nejustificate"

Autorităţile vor să identifice toate vânzările de credite neperformante ale băncilor care s-au realizat la preţuri nejustificate sau prin intermediul unor companii din diverse paradisuri fiscale, a anunţat aseară Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, potrivit Agerpres.

"Avem un plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la preţuri nejustificate sau prin intermediul unor companii offshore, unor companii în diverse paradisuri fiscale pentru a încerca să-i facem pe cei care funcţionează astăzi în sistemul bancar să conştientizeze că noi ştim exact ce se întâmplă şi să-i determinăm să renunţe la astfel de practici, să-i determinăm să facă înregistrările corecte, toate operaţiunile corect şi, la fel ca în alte ţări din Europa, să plătească impozit pe profit", a explicat Ionuţ Mişa, într-o emisiune la Digi24, subliniind că sunt 46 de bănci dintre care 31 nu au plătit impozit pe profit.

Potrivit acestuia, nu tot sistemul bancar are o problemă, ci o parte din bănci au o problemă în relaţia cu statul român şi cu administraţia fiscală din ţara noastră.

Ministrul Finanţelor a mai afirmat: "Nu cred că nu le merge business-ul. Cred că sunt pierderi, unele dintre ele realizate şi datorită unor transferuri de credite neperformante. Cea mai mare pondere generată la nivelul acestor bănci este datorită transferului de credite neperformante. S-a realizat un proces de vânzare a creditelor neperformante foarte masiv, în ultimii ani. În condiţiile în care vinzi un credit de 100 de milioane cu 5 milioane, indiscutabil că ai o pierdere consistentă, realizezi un profit, iar această pierdere vine şi stinge integral acel profit şi statului român nu mai ai ce să îi plăteşti pentru că eşti pe pierdere. Într-un fel sau altul aceste lucruri au trenat de la an la an".

(S.A.)

---------------

Autorităţile statului au tot sprijinul Băncii Naţionale a României (BNR) în descoperirea eventualelor ilegalităţi făcute de bănci, ne-a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale.

Afirmaţia domniei sale vine după anunţul făcut, zilele trecute, de ministrul finanţelor Ionuţ Mişa, potrivit căruia 70% dintre bănci nu au plătit impozit la stat în ultimii cinci ani.

Ministrul de resort a spus, în cadrul unei emisiuni televizate: "La 31 decembrie 2016, din 46 de bănci, 31 erau pe pierdere. Această pierdere totaliza 9,8 miliarde lei. Sunt 15 bănci care au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani, aici fiind incluse şi cele care au plătit un singur an. Totalul impozitului plătit de aceste bănci în cei cinci ani este de 1,7 miliarde lei. Dezechilibrul este deja evident. Este vorba de tot felul de operaţiuni aşa numite de optimizare fiscală. Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget. Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem. La una dintre aceste instituţii controlul s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi, prin acest control, am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit.

Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare. Avem o instituţie bancară care de zece ani este pe pierdere. Ne întrebăm de ce ea mai activează în România?"

Întrebat de ziarul BURSA cum este posibilă continuarea activităţii unei bănci cu pierderi timp de zece ani consecutiv, Dan Suciu ne-a precizat că BNR supraveghează nivelul fondurilor proprii şi condiţiile de prudenţialitate bancară, pe care instituţiile de credit trebuie să le îndeplinească pentru a funcţiona pe piaţă. Banca Centrală nu verifică indicatorul de profitabilitate, ne-a mai spus Dan Suciu, menţionând: "Noi am solicitat tot timpul băncilor capital suplimentar în momentul în care au fost înregistrate scăderi ale fondurilor proprii, şi ca urmare a situaţiilor fiscale".

Ionuţ Mişa a menţionat că secretul fiscal nu îi permite să spună numele băncilor care au plătit sau nu impozit la stat.

Cu toate acestea, liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei Economice din Senat, i-a solicitat ieri, oficial, ministrului de finanţe să prezinte lista celor 31 de bănci care, în ultimii cinci ani, nu au plătit impozitul pe profit, precum şi situaţia plăţii impozitului pe profit a instituţiilor financiare nebancare şi a colectorilor de creanţe din ultimii zece ani.

• Piperea: "Dizolvarea unei societăţi pentru pierderi masive poate fi evitată doar dacă se reduce corespunzător capitalul social"

Avocatul Gheorghe Piperea, consilier al premierului Mihai Tudose pe probleme de bănci şi fiscalitate, a scris, pe pagina sa de Facebook: "Să vă spun ce prevede Legea societăţilor comerciale în legătură cu băncile şi alte chestii zombies care au pierderi de cinci sau chiar zece ani, continuu.

Art.153-24: «(1) Dacă Consiliul de Administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată Adunarea Generală Extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată. [...] (4) Dacă Adunarea Generală Extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile [...] să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social. (5) În cazul neîntrunirii Adunării Generale Extraordinare în conformitate cu alin. (1) sau dacă Adunarea Generală Extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Dizolvarea poate fi cerută şi în cazul în care obligaţia impusă societăţii potrivit alin. (4) nu este respectată. În oricare dintre aceste cazuri, Instanţa poate acorda societăţii un termen ce nu poate depăşi şase luni pentru regularizarea situaţiei. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de dizolvare».

Dacă ai pierderi continue timp de cinci ani (în unele cazuri, zece ani), înseamnă că, în mod cumulat, aceste pierderi au toate «şansele» să depăşească jumătatea activului net contabil, oricât de mare ţi-ar fi afacerea (şi chiar dacă stăpâneşti un monopol de facto, utilizezi ajutoare de stat, eşti susţinut de autorităţi în calitate de avocat din oficiu, de ultimă instanţă, eşti prea mare că să fii lăsat să eşuezi în pace şi serenitate etc).

Dizolvarea pentru pierderi masive poate fi evitată doar dacă se reduce corespunzător capitalul social (caz în care s-ar putea să nu mai ai dreptul la activitatea obişnuită, întrucât capitalul social minim este de 8 milioane de euro) sau, după caz, să aduci bani de acasă, în cuantum egal cu pierderile. Asta înseamnă «reconstituirea» capitalului social.

În cazul în care nu procedezi ca în cele ce preced, orice persoană interesată poate cere tribunalului dizolvarea societăţii care se confruntă, biata de ea, cu asemenea pierderi, de atât amar de ani.

Persoana interesată poate fi fiscul sau partenerii de contract ai societăţii respective, inclusiv debitorii săi".

Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, arătam, în 7 martie 2017, în articolul "Băncile de la noi - vehicul prin care multinaţionalele scot bani din ţară", citând surse oficiale, demne de încredere. Articolul din BURSA a făcut valuri în piaţa bancară, unii dintre şefii băncilor comerciale arătându-se profund deranjaţi de informaţiile publicate de noi, însă refuzând să ne transmită oficial opiniile referitoare la subiect. Sursele noastre ne-au precizat, în urmă cu cinci luni, că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniau sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).

Sursele noastre ne-au exemplificat: "Să spunem că o bancă a realizat un profit de 100 de milioane de euro şi a vândut un pachet de NPL de 200 de milioane de euro. În general, banca vinde portofoliile de neperformante cu 5-7% din valoarea lor nominală, dar, potrivit unui studiu, media pe sistem este de 11%.

Aşadar, la NPL vândute de 200 de milioane de euro, banca încasează 22 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 178 de milioane de euro. Această pierdere este integral deductibilă, conform legislaţiei în vigoare. Aşadar, respectiva instituţie încheie exerciţiul financiar cu o pierdere de 78 de milioane de euro, după ce cheltuiala cu vânzarea portofoliului de neperformante este scăzută din profit. Problema este că pierderile se reportează pe următorii ani fiscali, de la an la an, până când banca ajunge la zero, acesta fiind un fenomen ciclic.

Astfel, o bancă ce declară profit într-un an, în realitate nu plăteşte niciun impozit, pentru că profitul raportat se compensează cu pierderile din anul anterior. Este un artificiu folosit de bănci ca să nu plătească impozite la stat".

Prim-vicepremierul BNR Florin Georgescu a apreciat, recent, că "nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute portofoliile de NPL justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni".

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.

• Aurelian Dochia: "M-au nedumerit declaraţiile domnului ministru"

Analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, s-a arătat surprins de afirmaţiile făcute de ministrul finanţelor. Domnia sa ne-a precizat: "M-au nedumerit declaraţiile domnului ministru. Nu ştiu cum să iau aceste afirmaţii, nu ştiu ce bază au. În ultimii ani, după criza economică, nu au mai fost intrări importante de la băncile mamă cu dobânzi mari care să fie date aici sub formă de credite, pentru că nu a mai fost nevoie. Ideea că prin vânzarea de credite neperformante la un preţ mic s-ar eluda plata impozitului este greu de crezut, pentru că dacă le păstram în portofoliu nu aduceau niciun venit. Dacă acestea au fost vândute în grup, atunci sigur că este o chestiune de preţuri de transfer, care trebuie analizată de MFP, care ar trebui să prezinte caz cu caz. Însă, chiar dacă ar exista astfel de situaţii punctuale, nu cred că fenomenul poate fi generalizat la nivel de sistem şi nu cred că este o explicaţie pentru încasările mici de la buget".

Reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) nu au dorit să comenteze afirmaţiile ministrului Ionuţ Mişa, iar conducerea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) nu a răspuns solicitării noastre, până la închiderea ediţiei.