UPDATE Guvernul adoptă creşteri de taxe, dar uită de scăderi

Actualizare 14:56 FIC: "Plata defalcată a TVA nu este o bună strategie de combatere a evaziunii fiscale"

Consiliului Investitorilor Străini (FIC) este de părere că plata defalcată a TVA nu este o bună strategie de combatere a evaziunii fiscale, pe termen lung, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

În comunicat se precizează: "Împovărarea administrativă şi birocratică a contribuabililor oneşti cu măsuri ca plată defalcată a TVA nu este, pe termen lung, o bună strategie de combatere a evaziunii fiscale. FIC consideră că introducerea cu titlu obligatoriu a plăţii defalcate la TVA de la 1 ianuarie 2018 va avea un impact deosebit de grav asupra mediului de afaceri, fie că vorbim de mici antreprenori sau de mari companii. Această măsură va cauza blocaje operaţionale majore în activitatea tuturor părţilor implicate - companii, care în faza iniţială vor trebui să efectueze toate demersurile necesare implementării noului sistem, unităţi ale trezoreriei statului, care vor fi asaltate de un număr foarte mare de cereri privind conturile de TVA, precum şi ANAF care va trebui să aprobe un număr semnificativ de solicitări de transfer din contul de TVA în contul curent într-un interval de timp cât mai scurt posibil. În opinia FIC, ar fi necesară consultarea în prealabil a Comisiei Europene, precum si întocmirea unui studiu de impact care să evidenţieze efectul asupra evaziunii fiscale şi costurile pentru mediul de afaceri. În cazul Poloniei, proiectul de plată defalcată a TVA a fost în dezbatere publică timp de 2 ani, sistemul este opţional şi implementarea a fost amânată până în anul 2018 la solicitarea mediului de afaceri. O măsură alternativă ar fi implementarea acestui sistem doar ca proiect pilot şi numai în anumite sectoare de activitate care implică un grad ridicat de evaziune fiscală sau neconformare în ceea ce priveşte plata la timp a TVA la bugetul de stat, cu posibilitatea extinderii în cazul în care se dovedeşte eficienţa sistemului. De asemenea, pentru combaterea evaziunii ar trebui dezvoltate şi implementate de urgenţă măsuri care şi-au dovedit eficienţa în alte state membre UE precum Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare sau menţinerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizată a TVA".

(A.C.)

------

Actualizare 12:40 UNTRR solicită Guvernului să nu majoreze acciza la carburanţi

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului să nu majoreze acciza la carburanţi, ci să îmbunătăţească sistemul de rambursare a taxei pe valoare adăugată (TVA) străinilor, astfel încât ţara noastră să devină un centru de alimentare de carburant în zona Balcanilor, precum Luxemburg în Europa de Vest.

"În felul acesta, România va deveni mai competitivă, iar statul român va ajunge să colecteze mai mulţi bani, nefiind necesară o majorare a accizei la carburanţi", se arată într-un comunicat al UNTRR, trimis astăzi Redacţiei.

În caz contrar, spun reprezentanţii transportatorilor, o majorare a accizei la carburanţi riscă să aducă pierderi la bugetul de stat.

UNTRR precizează: "Tacit, Ministerul de Finanţe recunoaşte acest lucru prin faptul că doreşte implementarea supra-accizei în două etape, de la 15 septembrie şi 1 octombrie 2017, cu scopul de a evita un şoc pe piaţă.

În România, consumul anual de carburant este de aproximativ 7 miliarde litri, din care 5 miliarde litri motorină şi 2 miliarde litri benzină.

În cazul în care statul va majora acciza cu 38 de bani pe litrul de motorină şi benzină, transportatorii români care efectuează operaţiuni de transport internaţional vor fi obligaţi să alimenteze în afara ţării, iar prin reorientarea alimentării a doar 15% din volumul actual de motorină vândut în România şi a scăderii cu acelaşi procent al alimentării cu benzină, se anulează orice câştig ipotetic al statului român!

Cei 38 de bani în plus la acciza actuală ar putea aduce statului 45,22 de bani (acciză + TVA) pentru fiecare litru de motorină şi benzină, matematic suma colectată suplimentar însumând circa 3,16 miliarde lei, presupunând că se va menţine nivelul consumului de motorină şi benzină nemodificat.

Realitatea indică faptul că circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaţionali (români şi străini) de pe teritoriul României s-ar putea reorienta imediat în afara României ceea ce ar conduce la un impact dezastruos asupra bugetului statului român. (De exemplu, un operator român care face transport internaţional cu 200 de camioane şi în prezent alimentează lunar 300.000 litri de motorină în România şi 300.000 litri de motorină în afara României, în cazul majorării accizei la motorină va alimenta lunar cel puţin 500.000 litri de motorină în afara României şi sub 100.000 litri de motorină în România)".

Reprezentanţii transportatorilor subliniază că reorientarea a 15% din carburantul alimentat în România anual spre alte ţări va aduce în realitate pierderi la bugetul statului.

De asemenea, UNTRR solicită Guvernului să aplice măsuri care să conducă la creşterea consumului de bunuri şi servicii furnizate de ţara noastră comunităţii internaţionale: "O măsură posibilă este rambursarea TVA cu uşurinţă şi predictibilitate atât firmelor româneşti cât şi firmelor străine din UE şi non-UE care efectuează transport rutier internaţional, volumul de carburant vândut de România va creşte semnificativ spre mulţumirea firmelor de transport, a cetăţenilor, a firmelor care produc şi distribuie carburanţi. Poziţionarea României ca un «Luxemburg» al Balcanilor ar conduce la generarea unui avantaj competitiv pentru statul român şi firmele din România, în competiţia cu celelalte state din Europa şi cu celelalte firme din afara României, oferind o soluţie atractivă şi firmelor străine care operează transport internaţional având România ca destinaţie sau tranzit".

Reprezentanţii transportatorilor reamintesc că Luxemburg este o ţară în care alimentarea cu carburant este preferată de firmele de transport care au operaţiuni ce traversează zona respectivă, datorită preţurilor extrem de atractive.

Totodată, UNTRR solicită Guvernului să nu recurgă la supraimpozitarea unor bunuri de strictă necesitate, precum carburanţii, "măsură care ar conduce la creşterea automată a preţurilor pentru restul bunurilor şi serviciilor".

În comunicat se mai arată: "Contrar informaţiilor publicate în România, Ministerul Economiei din Austria arată că preţul motorinei fără taxe în România este la mijlocul clasamentului UE28, situându-se pe locul 14, fiind mai mic decât preţul fără taxe din 13 state europene şi fiind mai mare decât preţul din 14 state europene. Preţul motorinei fără taxe este mai mare decât media europeană, fiind al cincilea preţ mai mare decât media europeană".

(S.A.)

-------------

Actualizare 12:33 Raluca Turcan: "Scumpirea carburanţilor va genera noi creşteri de preţuri"

Prim-vicepreşedintele PNL, deputatul Raluca Turcan, atrage atenţia că scumpirea carburanţilor va genera noi creşteri de preţuri, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Raluca Turcan a declarat: "15 lei în plus la fiecare plin! Pentru cine nu a aflat, nu este o hoţie la drumul mare, este chiar o decizie a Guvernului Dragnea - Tudose - Tăriceanu! (...) Atragem atenţia românilor să cântărească foarte bine ce aleg să creadă. Ştirile false, rostogolite cinic de premier şi guvernanţi, despre orice şi aproape oricine, sau realitatea!!! Realitatea este că această creştere a preţului carburanţilor va conduce la: creşterea costului pentru ce se produce; creşterea preţului la ceea ce se cumpără; cheltuieli tot mai mari în domenii care încă ţin economia României (de la agricultură până la industrie şi servicii); scăderea puterii de cumpărare a românilor".

Turcan precizează că "economia a crescut (din consum, nu din producţie) şi, cu toate acestea, la buget sunt din ce în ce mai puţini bani, deficitul este unul record, împrumuturile sunt tot mai multe şi împovărătoare, creşterile de salarii promise întârzie, investiţii nu se fac (10 miliarde ar fi putut fi folosiţi pentru şcoală - stradă - spital), fonduri europene nu se atrag".

Prim-vicepreşedintele PNL susţine că "preocuparea reală a PSD este politizarea Justiţiei".

Turcan a afirmat: "Realitatea este că preocuparea reală a PSD este politizarea Justiţiei. Ţinta lor este ca verdictele să poată fi direcţionate de la sediul PSD, aşa cum se proceda pe vremea cuplului Năstase - Stănoiu".

(M.I.)

-------

Guvernul a adoptat, ieri, reintroducerea supraaccizei la carburanţi, prin ordonanţă de urgenţă, dar a făcut uitată propunerea de eliminare a impozitului pe dividend, în prezent de 5%.

Totodată, Executivul a decis, ieri, plata defalcată a TVA, de la 1 ianuarie 2018, în ciuda criticilor venite din partea mediului de afaceri.

Supraacciza la carburanţi va fi introdusă în două etape, în 15 septembrie, când preţul la toate categoriile de combustibili va creşte cu 0,16 bani pe litru, şi în 1 octombrie, când se va aplica o majorare cu aceeaşi sumă.

Astfel, se revine, practic, la supraacciza pe carburanţi introdusă de guvernul PSD condus de Victor Ponta în 2014.

"E o creştere în etape pentru a nu genera un şoc la nivelul consumului, şoc ce poate genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi automat, mai puţini bani la buget", a declarat Ionuţ Mişa.

Premierul Mihai Tudose a afirmat, vineri, că nivelul supraaccizei era în negocieri cu producătorii: "Atunci când ea a fost scoasă, odată cu celebra taxă de stâlp, la pompă nu s-a văzut nicio îmbunătăţire, iar atunci a fost scoasă pentru a uşura povara fiscală pe cetăţeni. Dacă tot nu s-a uşurat, să o punem la loc, măcar din banii ăia poate mai facem un spital, că nu am scos-o ca să se îmbogăţească distribuitorii".

În schimb, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, a declarat, recent, că eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi, la începutul anului, s-a simţit imediat în preţul carburanţilor.

Domnia sa nu a dorit să comenteze declaraţiile făcute de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, potrivit cărora măsura va avea un impact "nesemnificativ" asupra preţului resimţit de consumator.

Mariana Gheorghe a spus, pe 9 august: "Nu comentăm declaraţii politice. Nu o să comentăm nici asupra deciziilor comerciale.

Dacă decizia asupra accizei se aprobă, vom lua şi noi o decizie. Asemenea măsuri sunt sensibile şi pot influenţa competiţia. (...) Autorităţile au avut consultări pe mai multe subiecte cu asociaţiile din care facem parte. A fost discutat şi acest subiect".

Ea a atras atenţia că, din preţul final, taxele reprezintă 50%, cotaţia internaţională a preţului ţiţeiului 35-40%, iar cheltuielile şi profitul companiei se înscriu în restul de 10-15%.

Guvernul a explicat, ieri: "S-a constatat că deşi diminuarea fiscalităţii efectuată la începutul anului 2017 a vizat reducerea preţurilor de piaţă ale carburanţilor, reducerea preconizată a fost atenuată ca urmare a faptului că preţurile fără taxe ale carburanţilor au înregistrat creşteri astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în preţul carburanţilor este cea mai redusă din UE, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE.

În ceea ce priveşte colectarea, din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, faţă de semestrul I al anului 2016, a rezultat faptul că în primul semestru al acestui an încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767,633 milioane lei".

Potrivit analizei realizate de Ministerul Finanţelor, s-a constatat faptul că deşi ponderea taxelor în preţul carburantului este sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană, acest lucru nu este direct corelat cu preţul la pompă al benzinei şi motorinei: "De exemplu, în luna iulie 2017, în România, ponderea taxelor în preţul la pompă era cea mai mică din Uniunea Europeană, respectiv 52% din preţul benzinei şi 50% din preţul motorinei, în condiţiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din preţul benzinei şi respectiv 57% din preţul motorinei. Şi comparativ cu ţările din regiune, ponderea taxelor în preţurile de piaţă ale carburanţilor este în prezent mai redusă în România. Cu titlu de exemplu: - Austria - ponderea taxelor în preţurile de piaţa: 60% în cazul benzinei şi 55% în cazul motorinei; - Polonia - ponderea taxelor în preţurile de piaţa: 57% în cazul benzinei şi 54% în cazul motorinei; - Bulgaria - ponderea taxelor în preţurile de piaţa: 53% pentru benzină şi 51% pentru motorină".

Pe lângă aceste modificări, actul normativ clarifică şi regulile prin care, la impozitare, veniturile din activităţi independente se încadrează ca fiind obţinute din România sau din străinătate, conform Executivului.

Guvernul pregăteşte şi o majorare a redevenţelor, de la 1 ianuarie, potrivit premierului.

• Beze, AIPC: "Dorim revenirea la impozitul de 1%, pentru deţinerile pe termen lung"

În schimb, proiectul de modificare a Codului Fiscal nu mai prevede, în forma intrată în şedinţa de Guvern, eliminarea impozitului pe dividende, în prezent de 5%, şi nici facilităţi fiscale pentru proprietarii care îşi cultivă terenurile agricole.

Măsura, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, trebuia să aibă un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei, anul viitor.

Renunţarea la impozitarea dividendelor a fost inclusă de PSD în programul de guvernare şi a fost anunţată, de mai multe ori, de lideri PSD şi ALDE.

Măsura era aşteptată de investitorii de pe piaţa de capital.

Laviniu Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, ne-a declarat: "Deşi AIPC nu a solicitat impozit zero pe dividende, această măsură ar fi fost benefică pentru piaţa de capital din ţara noastră. Noi am solicitat, în nenumărate rânduri, revenirea la impozitul de 1% pe câştigul din deţinerile pe termen lung (peste un an), pentru încurajarea investiţiilor. Sperăm ca măcar una dintre aceste măsuri să îşi găsească loc în programul guvernanţilor".

Anul acesta, piaţa de capital a fost impulsionată de o altă măsură a statului - distribuirea ca dividende a 90% din profitul companiilor unde statul era majoritar.

În octombrie 2015, premierul Victor Ponta a devansat pentru 2016 reducerea impozitului pe dividende, de la 16%, la 5%, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Atunci, Guvernul motiva că măsura are în vedere creşterea investiţiilor şi favorizarea dezvoltării societăţilor de tip holding, încurajarea păstrării în ţară a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajând, totodată, restructurarea societăţilor comerciale, în scopul adaptării lor la exigenţele mediului economic şi financiar, naţional şi european, aflat în continuă schimbare.

• Firmele care aplică "split TVA" de la 1 octombrie vor primi o reducere la impozitul pe profit de 5 procente

Plata defalcată a TVA va fi aplicată obligatoriu începand cu 1 ianuarie 2018, a anunţat ministrul Finanţelor, la şedinţa de guvern de ieri.

Ionuţ Mişa a precizat că, opţional, firmele pot să aplice sistemul şi de la 1 octombrie anul acesta, lucru pentru care vor primi facilităţi fiscale.

Astfel, companiile care optează pentru introducerea anticipată a plăţii defalcate a TVA vor beneficia de o reducere la impozitul pe profit de 5 procente.

În plus, firmele care nu au obligaţiile fiscale plătite la zi vor beneficia de scutirea de penalităţi dacă achita TVA datorată.

Finanţele susţin că mecanismul "split-TVA" va aduce în plus la buget 6 miliarde de lei, în perioada 2018-2020.

Guvernul susţine că OUG are scopul reducerii evaziunii fiscale în domeniul TVA, ţinând cont de faptul că există o diferenţă semnificativă între TVA încasată la bugetul de stat şi taxa declarată în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în acest scop: "Măsura este în avantajul contribuabililor corecţi, care îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat, întrucât va contribui la reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea acelor contribuabili care nu îşi plătesc datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri".

În România, Taxa pe Valoarea Adăugată reprezintă cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat, reprezentând 23,1% din venituri, în 2016, mai arată Guvernul, precizând: "Deşi România a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA, printre care taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA care are drept consecinţă refuzul deducerii taxei atât la persoana al cărei cod a fost anulat, cât şi la beneficiar, se confruntă în continuare cu cel mai ridicat nivel al GAP-ului de TVA (raportul dintre TVA datorată şi neplătită la buget şi obligaţia totală de TVA de plată) la nivel comunitar.

ANAF şi-a asumat creşterea ratei de conformare voluntară la plată pentru TVA la 85% în 2018, urmând ca acest indicator să ajungă la 90% până în 2020".

Recent, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au anunţat că Trezoreria va deschide gratuit conturi de TVA tuturor firmelor înregistrate ca plătitoare de taxă pe valoare adăugată.

Sursele citate au menţionat că, pentru conturile deschise de trezorerie, nu vor fi percepute comisioane, iar pentru efectuarea operaţiunilor în valută sunt necesare conturi deschise la bănci.

Băncile au voie să deschidă şi ele conturi automat, dar dacă acestea nu vor fi utilizate timp de 90 de zile, acestea vor fi închise, fără ca, în această perioadă, să fie percepute comisioane.

Oamenii de afaceri s-au arătat vehement împotriva acestui sistem.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) susţine că implementarea noului sistem de plată a TVA fără timp de pregătire şi în lipsa unei analize de impact va genera dificultăţi majore de flux de numerar companiilor care îşi plătesc cinstit taxele, unele dintre ele putând intra în insolvenţă.

Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor, consideră că, dimpotrivă, antreprenorii vor contribui la profiturile băncilor prin comisioanele pe care vor fi obligaţi să le plătească în urma implementării plăţii defalcate a TVA. Antreprenorii care plătesc, astăzi, 50 de comisioane bancare, după aplicarea noii măsuri vor plăti 100 de comisioane, a menţionat Cristina Chiriac, adăugând: "Asta înseamnă cheltuială în plus pentru antreprenori şi un beneficiu pentru instituţia bancară. Înţeleg că după declaraţiile pe care le-a făcut prim-ministrul precum că băncile nu au profit, au găsit o soluţie de a face profit bancar, pe seama antreprenorilor".

Autorităţile au prevăzut o perioadă de graţie de şapte zile pentru corectarea erorilor care ar putea fi generate de implementarea în practică a mecanismului, fără perceperea niciunei penalităţi. Dacă nu se face corecţia în această perioadă, atunci există un termen de 30 de zile în care contribuabilul să procedeze la soluţionarea problemei, timp în care este penalizat cu 0,06% pe zi din suma achitată eronat. Dacă nici după cele 30 de zile nu se corectează eroarea, atunci vor fi aplicate sancţiuni graduale, de la 10% până la 50% din sumă.