English
• Update 16:08 Antonescu şi Ponta discută la USL despre Roşia Montană
Preşedintele Senatului Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta discută, la această oră, despre proiectul minier de la Roşia Montană, într-o şedinţă de urgenţă la sediul USL, arată sursele de presă.
De asemenea, cei doi oficiali vorbesc şi despre bugetul pe 2014.
---
• Update 07:23 Şedinţa Comisiei Roşia Montană, suspendată
Şedinţa Comisiei parlamentare privind Roşia Montană a fost suspendată, ieri noapte, după ce reprezentanţii PPDD au avut o discuţie cu Gabriela Firea pe hol şi n-au mai participat la lucrări când s-a verificat cvorumul, iar PNL i-a acuzat pe aceştia de "trădare".
Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a anunţat, după mai mult de zece ore de la debutul şedinţei, că aceasta a fost suspendată din lipsă de cvorum, potrivit Mediafax.
"Am mai rămas doar nouă colegi în sală, s-a cerut prezenţa şi s-a constatat că nu îndeplinim condiţiile de cvorum. Vom relua dezbaterile mâine dimineaţă, la 10:00", a afirmat Vâlcov.
El nu a vrut să spună cine a lipsit, precizând însă că s-a cerut de două ori verificarea cvorumului şi s-a constatat de fiecare dată că acesta nu este îndeplinit.
----
Cele două partide aflate la conducere, PSD şi PNL, negociază intens soarta proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană în aceste zile, surse parlamentare susţinând că este foarte posibil ca proiectul să se reîntoarcă la liberali de la social-democratul Dan Şova. Dar liberalii se pare că nu-l vor.
Conform surselor noastre, raportul Comisiei parlamentare pentru Roşia Montană ar urma să recomande respingerea Legii de aprobare a Hotărârii de Guvern privind noii termeni ai asocierii statului în exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Ieri seară, la închiderea ediţiei, Comisia încă nu terminase dezbaterile pentru finalizarea raportului.
"Comisia va opta pentru elaborarea unei legi generale privind marile exploatări ale resurselor noastre, iar Guvernul va trebui să îşi asume realizarea exploatării de la Roşia Montană. Legea va trebui să reglementeze cadrul general al acestui gen de mari exploatări", ne-au mai spus sursele citate.
Liberalii au fost cei mai vocali oponenţi ai avizării exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montană, fiind profund nemulţumiţi că PNL a primit la guvernare numai "ciurucuri" de companii aflate în insolvenţă, afirmă gurile rele de prin Parlament, iar social-democraţii ar fi mai mult decât mulţumiţi să le arunce acest "cartof fierbinte" în ogradă, după ce s-au fript în urma protestelor extrem de dure împotriva proiectului aurifer.
• Statul român, sărăcit şi de aur şi de bani
Proiectul exploatării aurifere de la Roşia Montană este una din cele mai grăitoare exemple privind modul în care resursele ţării au devenit una din mizele principale ale investitorilor străini din România. Legăturile de familie, de cumetrie sau de "ajutor reciproc" ilustrează felul în care controversatul proiect a fost ţinut în picioare pentru mai bine de 15 ani.
Anumite voci din piaţă susţin că, de fapt, respingerea legii pentru Roşia Montană este un lucru urmărit încă de la început, investitorii din spatele proiectului considerând că nu mai este rentabil, pe fondul scăderii preţului aurului.
Gabriel Resources şi-ar fi negociat retragerea din proiectul de la Roşia Montană pentru o sumă care variază între două şi trei miliarde de dolari, sumă deja avansată ca potenţial scenariu de către premierul Victor Ponta, mai afirmă surse din piaţă.
Conform surselor citate, proiectul aurifer de la Roşia Montană va fi avizat negativ de către PNL, UDMR şi PDL şi mare parte a membrilor PSD. La îngroparea exploatării de la Roşia Montană, ne-au semnalat sursele citate, un rol important l-ar juca şi miliardarul ungur, George Soros, care ar dori excluderea actualilor investitori (miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan) din cadrul proiectului aurifer.
Iniţiatorul proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană este omul de afaceri Frank Timiş de numele căruia mai sunt legate şi primele tatonări în aria explorării gazelor de şist din zona Bârlad, şi care, potrivit surselor de presă, ar fi concesionat, prin firmele sale, circa 4% din teritoriul ţării.
• Frank Timiş - "investitor strategic" încă din 1995
Anul 1995 reprezintă startul proiectului de la Roşia Montană, Frank Timiş fiind prezentat drept investitor strategic de către Ioan Gâf Deac, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor şi ambasador al ţării noastre în Australia, începând cu 1996, care, potrivit surselor din presă, ar fi fost un apropiat al lui Virigil Măgureanu, fost şef al SRI.
Din acel moment, omul de afaceri Frank Timiş a înfiinţat mai multe companii care s-au implicat în exploatarea auriferă de la noi din ţară.
În mod oficial, Gabriel Resources (firma care deţine peste 80% din proiectul Roşia Montană) şi European Goldfields (compania care deţine peste 50% din proiectul de la Certej) sunt doar două dintre firmele lui Frank Timiş care deţin perimetre de exploatare a metalelor neferoase de la noi din ţară.
În mod neoficial, de numele acestuia, conform unor apropiaţi ai proiectelor, Frank Timiş ar mai fi fost implicat şi în proiectul aurifer demarat de Carpathian Gold, o altă companie canadiană.
Carpathian Gold, listată pe bursa din Toronto ca şi Gabriel Resources, deţine prin subsidiara Samax România, proiectul Rovina de lângă oraşul Brad, situat la circa 50 de kilometri de Roşia Montană. La Rovina, compania Samax prospectează de aproape şapte ani, perioadă în care susţine că a descoperit 117 tone de aur si 440 de mii de tone de cupru, potrivit surselor din presă.
• Frank Timiş, "rege" în Africa, rentier în ţara noastră
Pe lângă asocierea în afacerile cu zăcăminte de subsol, Frank Timiş ar mai deţine şi circa 4% din teritoriul ţării noastre, prin concesionările pe care le-ar fi făcut, de-a lungul vremii, foste firme deţinute de acesta, precum Regal Petroleum, mai relatează surse din presă.
Localnicii din Borşa, locul unde s-a născut Frank Timiş, susţin că jumătate din suprafaţa de pădure a composesoratului Ţâşla, reprezentând aproximativ 9000 de hectare de pădure, i-ar aparţine omului de afaceri. La vremea respectivă, autorităţile locale afirmau că, într-adevăr Frank Timiş ar fi cumpărat cele 9000 de hectare de pădure din zonă, luându-şi angajamentul să nu defrişeze respectiva zonă. Pădurea se află în zona minieră Baia Borşa, care a avut zăcăminte importante de aur, odinioară, mai relatează sursele din presa locală.
• Informările SRI cu privire la Roşia Montană, îngropate la DNA
Serviciul Roman de Informaţii a sesizat, de-a lungul vremii, neregulile constatate în afacerea Roşia Montană, dar instituţiile abilitate (demnitari, politicieni sau Parchet) încă nu au demarat la nivel oficial o anchetă la nivel oficial cu privire la afacerea demarată de Frank Timiş, în 1995, potrivit surselor din presă.
Cel mai cunoscut caz este cel al unui ofiţer superior din cadrul MApN, Directia Topografie Militară, care a fost suspectat că ar fi furnizat grupului reprezentat de Frank Timiş informaţii clasificate cu privire la zonele vizate de afaceristul australian, după cum relatau sursele din presă. Cazul viza siguranţa naţională, dat fiind faptul că resursele unei ţări sunt secrete, şi a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului Militar, după ce SRI a oferit dovezi conform cărora ofiţerul MApN "a desfăşurat activităţi extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videorame si fotograme ale zonei Roşia Montană, in care se aflau si obiective militare", potrivit relatărilor din presă.
Procurorii militari au ajuns la o concluzie similară cu cea a Serviciului de Informaţii, existând "indicii temeinice privind săvârşirea unor acte de corupţie, înşelăciune, abuz în serviciu, fals şi uz de fals.
Cu toate acestea, informaţiile pe care ofiţerul MapN le-a furnizat au fost scoase, la scurt timp după începerea procesului, din regim confidenţial, fiind încadrate în domeniul public.
•
• Teluriul - semimetalul de 40 de miliarde de euro de la Roşia Montană
Adevărata miză a proiectului Roşia Montană nu o constituie aurul şi argintul, ci telurul, un semimetal folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celulele fotovoltaice care alimentează navele spaţiale, a declarat, ieri, deputatul PNL, Ioan Tămâian. Potrivit declaraţiilor deputatului PNL, zăcămintele de metale rare de la Roşia Montană ar valora 40 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât aurul şi argintul de acolo.
Domnia sa a declarat: "În ultima perioadă, datorită atenţiei sporite faţă de acest subiect special, apar elemente noi care pot schimba miza exploatării şi care prezintă aspecte inedite ale acestui subiect. Ca urmare a studiului diverselor materiale şi a discuţiilor purtate cu specialişti în domeniu, nici aurul şi nici argintul (metale valoroase de altfel, dar care se găsesc în zăcăminte aflate în mai multe părţi ale lumii) nu constituie adevărata valoare a zonei care se află în discuţie în vederea exploatării resurselor".
Ioan Tămâian susţine că pe lângă metalele de valoare precum aurul sau argintul, conform studiilor specializate, în zona Roşia Montană se află minereuri de arseniu, titan, molibden, cobalt, galiu, crom, nichel, şi germaniu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de mircea b în data de 07.11.2013, 12:51)
In tara asta de multe ori iti vine sa te prinzi de cap.Atatia filozofi avem ,toti sunt sfatosi,care mai de care , Ce face Soros ,cine-i Timis .Ce vrea unul ,ce vrea altul . Cea facut SRI-ul ,iar DNA doarme,si se ocupa de alegerile lui Basescu. Apropo de Basescu...ca tot suntem filozofi si sarim de la o problema la alta...Acum Basescu iese la rampa sa zica ca defapt economia Romaniei nu mai sta pe investitorii straini ca trebuie sa le dam importanta celor autohtoni. Pai acum cateva episoade Basescu la bruiat pe Gruia cu CFR marfa . Acum se intoarce... Ce sa mai crezi Atata TUPEU ,MINCIUNA ,DIVERSIUNI si SANTAJE plus INSTTUTII la pamant nu stiu cand a mai avut aceasta tara. Ma intorc la Rosia Montana. Tot filozofam noi ,o sa mai treaca cativas ani pana se va adopta o CONSTITUTIE a Europei si o sa vina alti si nici n-o se ne intrebe de nimic....nici redevanta nici taxe...si o sa ramanem cu degetul in gura. Iar cei de pe vremea aia o sa critice MARELE DEZASTRU AL OAMENILOR CARE CONDUC ACUM ACEASTA TARA.