URBAN SCOPE:  Ce aştepări au avut Primăriile de la PNRR şi ce ar putea obţine de fapt

Administraţiile publice locale au văzut în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă-PNRR o oportunitate pentru a-şi finanţa proiectele de care comunităţile au urgentă nevoie, conform unui comunicat remis redacţiei.

Municipiul Bucureşti a propus proiecte de 7 miliarde de euro, Municipiul Iaşi a propus proiecte de 4 miliarde de euro şi enumerarea poate continua. Însă, ce s-a alocat tuturor celor 3000 de UAT-uri, conform ultimei forme a documentului PNRR, aprobat vineri de Guvern, a fost o sumă de aproximativ 4 miliarde de euro.

Cum s-a ajuns la această situaţie ne explică Radu Dragomir, CEO Urban Scope - una dintre cele mai mari firme de consultanţă şi atragere de fonduri europene pentru municipalităţi: "Această situaţie a apărut ca urmare a faptului că centralizarea tuturor informaţiilor într-un singur punct a făcut ca societatea să perceapă numai ecouri ale deciziilor pregătite la nivel central, fără a fi implicaţi în mod real în realizarea PNRR. Administraţia publică locală a perceput planul ca pe o «fata morgana», drept dovadă că în loc să propună idei de reformă, au propus seturi de proiecte care nu au sursă de finanţare în PNRR."

În acelaşi timp, la nivel guvernamental, grupurile de lucru au lucrat intens pentru realizarea unui document care să îndeplinească toate criteriile regulamentului publicat de Comisia Europeană, să conţina reforme structurale şi care să poată constitui baza de negociere."Vom vedea dacă abordarea «unică», unii spun curajosă, de a propune în PNRR autostrăzi care nu au nicio legatură cu ideea de «proiecte verzi» va avea succes sau va fi amendată de Comisia Europeană, a continuat Radu Dragomir.

Pornit cu mare avânt şi speranţă ca o oportunitate unică pentru România, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, componentă a Mecanismului European de Relansare şi Rezilienţă, este pe cale să prindă contur într-o pseudo dezbatere naţională, în care o parte dintre actanţi discută despre proiecte, iar cealalta parte despre reforme. Prima formă a PNRR lansată în noiembrie 2020 era centrată pe soluţii clare şi tipuri de proiecte, dar nu conţinea foarte multe referiri la reforme, ci numai un set de schimbări legislative. În forma actuală, Guvernul României propune un mix, cu un set de reforme majore precum şi proiecte concrete.

"Aşteptările societăţii sunt imense, oportunitatea de a implementa proiecte majore care să schimbe din temelii societatea este unică şi dacă nu vom reuşi să fructificăm acest restart la nivel naţional vom plăti un preţ care va face ca decalajul dintre noi şi Europa dezvoltată să se mărească, fapt ce va crea dezechilibre majore în societate. Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă poate trece de la «fata morgana» la «Planul Marshall»", încheie reprezentantul Urban Scope.