Ursula von der Leyen, reînscăunată în fruntea Comisiei Europene

Parlamentul European, cu 401 voturi pentru, 284 voturi împotrivă, 15 abţineri şi 7 voturi nule, a decis ieri să îi acorde un nou mandat Ursulei von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda faptului că Tribunalul UE a decis, cu o zi înainte, că Executivul comunitar nu a respectat regulile de transparenţă în încheierea contractelor de achiziţie a vaccinurilor anti-Covid şi în ciuda dosarelor penale în care von der Leyen este acuzată de mai multe persoane şi organizaţii de săvârşirea mai multor infracţiuni în legătură cu achiziţia respectivă.

Înainte de exprimarea votului de către deputaţii europeni, a avut loc o dezbatere în plenul Parlamentului în care Ursula von der Leyen a prezentat direcţiile pe care le va urm Comisia în următorul său mandat.

Apărarea, competitivitatea, continuarea Green Deal, dialog pentru o nouă politică agricolă comună şi realizarea de locuinţele sociale au fost punctele cheie ale programului pe care Ursula von der Leyen l-a prezentat deputaţilor europeni pentru viitorul său mandate de 5 ani în fruntea Comisiei Europene.

Referitor la competitivitate, von der Leyen a afirmat: "Competitivitatea noastră are nevoie de un impuls puternic pentru că asistăm la schimbarea bazelor economiei la nivel global şi cei care nu vor fi competitivi vor deveni dependenţi. De aceea, eu propun ca Europa să treacă la o viteză superioară. Afacerile trebuie să se deruleze mai repede, avem nevoie de mai puţină raportare şi de proceduri facile privind acordarea unor autorizaţii sau permise. (...) Vreau să verificăm situaţia IMM-urilor, care au nevoie de o mai bună reglementare, deoarece ele constituie coloana vertebrală a economiei europene. De aceea, trebuie să renunţăm să mai facem micromanagement, iar în locul lui să dăm mai multe stimulente IMM -urilor pentru că le merită".

Ea a propus continuarea Green Deal şi fixarea ţintei de 90% pentru anul 2040 privind decarbonizarea economică, dar şi încheierea unui acord/pact industrial verde.

Preşedintele Comisiei Europene a punctat: "Europa are nevoie de mai multe investiţii în agricultură, industrie, tehnologii digitale, dar şi în oameni şi competenţele lor. De aceea, ne dorim să desăvârşim piaţa capitalurilor şi să mobilizăm mai multe fonduri private, deoarece în acest moment această piaţă europeană este fragmentată şi, din această cauză, anual 300 miliarde euro se ducă către pieţe externe. De aceea voi propune realizarea unei Uniunii a economiilor şi investiţiilor, deoarece start-up-urile inovative nu mai trebuie să meargă în SUA şi Asia pentru a se extinde. Avem nevoie de piaţa unică aprofundată a capitalurilor, de o piaţă lichidă, care să permită start-up-urilor să se extindă. Pentru a avea mai multe investiţii private este nevoie însă şi de finanţare publică. Avem nevoie de o capacitate investiţională mai mare, concentrată pe politici, mai simplă pentru statele membre. De aceea, propun crearea unui fond european pentru competitivitate, ce se va concentra pe proiecte comune transfrontaliere, care să stimuleze dezvoltarea şi să consolideze implementarea pactului industrial verde".

Pactul respectiv ar urma să fie prezentat de Ursula von der Leyen în maximum 100 de zile de la începerea noului mandat, iar documentul va canaliza investiţiile în infrastructură, în energiile curate, pentru a continua cursul decarbonizării şi reindustrializării.

• Întărirea securităţii şi apărării la nivel european

Legat de problemele din ultimii ani cu care s-au confruntat fermierii europeni, viitoarea Comisie ar urma să iniţieze un dialog strategic despre viitorul agriculturii din UE, iar la masa negocierilor vor fi invitaţi agricultorii, ONG-urile şi cei din lanţurile de aprovizionare care vor stabili împreună o nouă strategie agro-alimentară europeană.

Ursula von der Leyen a precizat: "Poziţia agricultorilor în lanţul valoric trebuie întărită şi este nevoie de mai multe stimulente, inovare şi acces la capital pentru a avea o agricultură durabilă, sustenabilă. Fermierii care vor face acest lucru vor fi recompensaţi corespunzător".

Preşedintele Comisiei Europene a mai arătat că Europa se confruntă cu o criză a locuinţelor, în condiţiile în care preţurile apartementelor şi chiriile cresc. De aceea, von der Leyen a spus că va numi un comisar european care se va ocupa direct de acest subiect, pentru realizarea unui plan european privind locuinţe accesibile şi deblocarea investiţiilor publice şi private din acest domeniu.

În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, potrivit doamnei von der Leyen, va fi construită Uniunea Europeană a Apărării, bazată pe o piaţă unică a apărării, care va avea capacităţi de apărare de înaltă tehnologie, dar şi un sistem comun de apărarea aeriană. Preşedintele Comisiei Europene a mai spus că personalul Europolice va fi dublat, pentru ca agenţia europeană să devină cu adevărat operaţională şi că va tripla personalul Frontex care va ajunge la 30.000 angajaţi care se vor ocupa de apărarea frontierelor UE şi de gestionarea migraţiei. În ceea ce priveşte gestionarea migraţiei ilegale, von der Leyen a arătat că va numi un comisar european care se va ocupa strict de regiunea Mediteranei şi va lucra la o agendă pentru această zonă împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas.

Ursula von der Leyen a mai menţionat crearea în viitor a unui scut european al democraţiei, care va lupta împotriva manipulării informaţiilor şi a ingerinţelor străine în UE.

În ceea ce priveşte extinderea Uniunii, preşedintele Comisiei Europene a menţionat că aderarea statelor candidate se va face pe bază de merite şi că ţările respective trebuie să fie complet pregătite înainte de aderare. Ea a afirmat că locul statelor din Balcanii de Vest, al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei este în Uniunea Europeană.

• Partidele pro-europene au susţinut candidatura lui von der Leyen

Partidele democrate, pro-europene, au susţinut candidatura Ursulei von der Leyen la şefia Comisiei Europene. Manfred Weber, preşedintele PPE a arătat că programul preşedintelui Comisiei Europene este unul care promovează echitatea şi prosperitatea drept priorităţi ale Uniunii Europene şi că prin votul din 9 iunie 2024 cetăţenii au ales "o Europă democrată, nu radicală, o Europă unită, nu împărţită".

Iratxe Garcia Perez, preşedintele Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) a spus că votul acordat de deputaţii acestui grup politic pentru Ursula von der Leyen este condiţionat de realizarea programului de echitate socială, de egalitate de şanse, de competitivitate a Europei şi de realizare a justiţiei sociale.

Jordan Bardella, preşedintele grupului politic Patrioţii europeni a susţinut că viitorul Europei depinde de suveranitatea statelor membre şi de realizarea unei autonomii strategice pentru Europa, şi a arătat că de aceea, ei se opun realegerii Ursulei von der Leyen.

Nicola Proccacini, reprezentantul Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) a spus că votul cu privire la von der Leyen va fi exprimat pe baza interesului naţional al fiecărui partid membru al grupului politic, în timp ce Valerie Hayer a precizat că grupul Renew va vota pentru reînscăunarea Ursulei von der Leyen, cerându-i acesteia ca în carta Fundamentală a Drepturilor Omului să fie trecut şi dreptul la avort.

Terry Reintke, preşedintele Verzilor europeni, a susţinut că e nevoie de votul forţelor democrate, pro-europene, pentru ca partidele extremiste să fie izolate în Parlamentul European şi i-a cerut doamnei von der Leyen să continuie implementarea Green Deal, să vegheze la respectarea statului de drept şi să militeze pentru desfiinţarea dreptului de veto în Consiliul European şi în Consiliul Uniunii Europene.

În schimb, Manon Aubry, co-preşedintele Stângii europene, a afirmat că Ursula von der Leyen a protejat companiile multinaţionale, nu a oferit nicio protecţie fermierilor europeni şi nici celor care lucrează în serviciile publice şi că a dat dovadă de netransparenţă privind contractele de achiziţie a vaccinurilor anti-Covid 19.

Ewa Zajaczkowska-Hernik, reprezentanta grupului politic al Suveraniştilor europeni a spus că von der Leyen este responsabilă pentru distrugerea agriculturii europene şi de nesiguranţa din Europa în urma implementării Pactului pentru Migraţie.

Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European şi deputat din partea PSD/S&D a spus: "Suntem astăzi în faţa unui vot important pentru următoarea Comisie Europeană dar şi privind felul în care vrem să conturăm viitorul Europei. După ce am văzut ceea ce s-a întâmplat astăzi în plen, noi, delegaţia Partidului Social Democrat, facem apel la responsabilitate şi, în acelaşi timp, subliniem priorităţile pe care le avem pentru viitoarea Comisie. Suntem ferm convinşi că trebuie să se facă mai mult pentru a se realiza aderarea completă a României la spaţiul Schengen. Totodată, vrem să subliniem necesitatea de a avea politici mai bune care să permită Europei să rămână lider în domeniul economic, competitivă, cu o industrie puternică, IMM-uri dinamice şi cu un buget adecvat pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm. Şi considerăm că putem contribui activ la acest lucru. În final, avem nevoie de mai mult sprijin pentru fermieri, zonele rurale, precum şi investiţii locale. Plată egală pentru muncă egală înseamnă şi subvenţii echitabile pentru fermierii noştri şi, în acelaşi timp, politica de coeziune trebuie să rămână nucleul dezvoltării regionale. Ne dorim o Comisie care să fie în contact cu cetăţenii şi să vină cu soluţii care să răspundă nevoii acestora de a avea condiţii de trai mai bune şi considerăm că putem lucra împreună pentru a realiza acest lucru".

La rândul său, Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, a afirmat: "Trebuie să fim uniţi şi conştienţi de responsabilitatea noastră şi trebuie să apărăm Uniunea Europeană de cei care primesc ordine de la Moscova şi Beijing. Datorită preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Europa este astăzi mai sigură decât era acum 5 ani. Nu mai depindem de Rusia pentru energia noastră. Suntem puternici şi mai independenţi. Suntem mai verzi, mai digitali şi mai competitivi. Ursula von der Leyen este un candidat la preşedinţia Comisiei Europene pregătit să servească Europa şi are un program care reflectă priorităţile tuturor celor care cred într-o Uniune Europeană puternică şi unită. Trebuie să întărim instrumentele UE, printre care se numără şi bugetul comunitar şi să conturăm bugetul pentru cadrul financiar multianual post 2027 pe arhitectura de bază, dar cu includerea punctelor de vedere ale Parlamentului European. Este nevoie să stabilim ca oricine cere fonduri europene trebuie să respecte valorile europene".

În urma votului Parlamentului European, preşedintele Roberta Metsola va înainta către Consilul European decizia privind numirea Ursulei von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, iar în perioada următoare fiecare dintre cele 27 de state membre îşi va desemna persoana care ar urma să ocupe o funcţie de comisar european.