USR FACE UN APEL CĂTRE GUVERN: România trebuie să facă parte din viitoarea alianţă a UE pentru materii prime rare

Deputatul USR Cristina Prună şi europarlamentarul USR PLUS Vlad Botoş trag un semnal de alarmă faţă de importanţa adoptării imediate a unei strategii guvernamentale coerente pe termen lung în privinţa materiilor prime din România. Cei doi evidenţiază nevoia urgentă ca Guvernul României să facă toate demersurile necesare pentru a include ţara noastră în viitoarea alianţă a Uniunii Europene pentru materii prime rare, se arată într-un comunicat de presă.

Uniunea Europeană a propus la finalul anului trecut un plan ambiţios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră - Green Deal - şi de tranziţie către o economie verde şi digitală. Acest parcurs necesită numeroase resurse şi materii prime rare care sunt produse în prezent în ţările din afara Uniunii Europene, precum China sau Africa de Sud. Ambiţia UE este să dezvolte o nouă Alianţă a metalelor şi materiilor prime rare care să creeze lanţuri valorice şi să dezvolte propria capacitate a UE de extracţie, prelucrare, reciclare, rafinare şi separare a materiilor prime rare care să susţină noile industrii ale viitorului european.

Cristina Prună, deputat USR în Comisia pentru industrii şi servicii: "Am tot auzit despre planuri măreţe de reindustrializare în România. La fapte, însă, autorităţile trec mai greu şi ţara pierde oportunităţi multiple. Din păcate, industria în România este în continuare văzută ca în vremea comunismului, planificată central, din pixul unor politicieni. Industria românească trebuie să însemne 2 lucruri: crearea unui cadru concurenţial şi stabil în care investitorii să îşi dorească să investească şi valorificarea oportunităţilor de la nivel european."

Vlad Botoş, europarlamentar USR PLUS în Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor: "Ideea unei alianţe a materiilor prime la nivelul UE a fost bine primită de către asociaţiile şi producătorii din industrie şi m-am bucurat să văd că avem chiar şi reprezentanţi din România în aceste asociaţii care au ţinut să trimită o scrisoare de susţinere a alianţei. Vom continua să semnalăm oportunităţile pe care România trebuie să le fructifice şi în care să fie vârf de lance la nivel european".

Mai multe state membre UE s-au orientat deja spre noile oportunităţi de extragere şi prelucrare ale propriilor resurse de materii prime rare. În ţări precum Germania şi Polonia investitorii au profitat de faptul că în regiunile miniere există oameni cu competenţe industriale şi au construit deja 4, respectiv 6 fabrici de baterii în acele zone. În viitorul apropiat, în Germania vor mai exista alte 6 astfel de fabrici, în Polonia 5. În Ungaria şi în Slovacia există planuri de dezvoltare a 4 fabrici de baterii în viitor. În plus, multe deşeuri miniere sunt bogate în materii prime critice şi ar putea crea o nouă activitate economică în cadrul exploatărilor miniere ale cărbunelui, îmbunătăţind, în acelaşi timp, calitatea mediului. Astfel de reconversii industriale ale regiunilor dependente de minerit sunt încurajate de UE şi s-ar califica pentru sprijin european în cadrul InvestEU şi al Mecanismului pentru o tranziţie justă, mai arată sursa citată.

În România, avem regiuni miniere care necesită diversificare economică, iar în studiile europene apărem ca având multe resurse potenţiale de materii prime rare. Pagini întregi de strategii de la ministerul Dezvoltării arată că România ar dispune de materii prime precum beriliu, grafit, magneziu, niobiu, tantal şi wolfram, care ar putea avea întrebuinţări în industria aeronautică, realizarea bateriilor, autovehiculelor, echipamentelor electronice şi a superaliajelor. Din păcate, lipsesc cu desăvârşire acţiunile stimulative ale statului pentru a da startul extracţiilor şi prelucrării. Lipsesc studiile de fezabilitate. Lipseşte iniţiativa de a face paşi pentru a ne alătura noii alianţe. Mai lipseşte şi un cadru politic stabil care să încurajeze viitorii investitori.