Va pierde Federal Reserve controlul dobânzilor în 2016?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 6 ianuarie 2016

Va pierde Federal Reserve controlul dobânzilor în 2016?
CĂLIN RECHEA

Bursele internaţionale ar fi trebuit să înceapă anul 2016 pe o notă optimistă şi cu încredere în capacitatea marilor bănci centrale de a planifica şi cârmui noua creştere economică.

Dar nu a fost aşa. Scăderi masive s-au înregistrat la nivelul principalelor pieţe, după oprirea tranzacţionării la Shanghai, pe fondul unei prăbuşiri de 7% a indicelui SSE Composite. FTSE 100, principalul indice al pieţei bursiere din Marea Britanie, a avut cel mai slab start din ultimii 16 ani, iar indicele DAX al pieţei germane nu a cunoscut o scădere comparabilă în prima şedinţă de tranzacţionare a anului în toată istoria sa.

Peste Ocean, cea mai mare cădere a indicelui Dow Jones din ultimii 84 de ani a fost evitată printr-o redresare "miraculoasă" în ultima jumătate de oră a primei şedinţe de tranzacţionare din 2016.

Indicele S&P 500 a încheiat anul trecut cu o scădere de 0,7%, aceasta fiind prima pierdere anuală din ultimii şapte ani, după cum scrie Financial Times. Declinul din ultima zi de tranzacţionare din 2015 a fost de 0,9% şi s-a înregistrat pe fondul celei mai mari operaţiuni reverse repo din istoria Federal Reserve.

La valoarea sau intervalul ţintă anunţat pentru dobânda de politică monetară din SUA se ajunge prin intermediul operaţiunilor de piaţă derulate de Federal Reserve Bank of New York (FRBNY).

Pentru a majora dobânda de referinţă de la 0% - 0,25% până la 0,25% - 0,5%, FRBNY efectuează operaţiuni reverse repo cu maturităţi de până la 65 de zile, în urma cărora este atrasă lichiditate de la dealerii primari (n.a. operaţiunea reverse repo a unei bănci centrale presupune împrumutarea banilor de la băncile comerciale în schimbul unei dobânzi şi a unor garanţii reprezentate de titluri de stat, iar la maturitate banca centrală răscumpără titlurile de stat).

În ultima zi a anului trecut, Federal Reserve a atras 475 de miliarde de dolari de la 109 contrapartide, ceea ce reprezintă un nou record (vezi graficul 1).

Financial Times arată că această operaţiune reprezintă "un semnal al funcţionării principalei metode prin care Fed-ul retrage lichiditatea din sistemul financiar". Numărul mare al instituţiilor financiare care au depozitat bani la banca centrală americană, în schimbul unei dobânzi de 0,25% şi cu obligaţiuni guvernamentale drept garanţii, are, însă, şi o altă explicaţie. "Băncile tind să participe la programele reverse repo pentru a-şi îmbunătăţi situaţia bilanţieră de la sfârşitul anului, înaintea testelor de stres aplicate de instituţiile de reglementare", mai scrie FT.

Dar chiar funcţionează operaţiunile Federal Reserve, în condiţiile în care obiectivul principal este menţinerea ratei efective a dobânzii de politică monetară între 0,25% şi 0,5%?

Datele de la FRBNY arată o scădere a ratei efective până la 0,2% în ultima zi a anului trecut, de la 0,35% în ziua precedentă, în condiţiile atingerii unor minime intraday sub 0,15%, conform datelor de la băncile comerciale preluate de Yahoo!Finance (vezi graficul 2).

"Un sistem financiar sănătos nu ar fi trebuit să aibă nevoie de garanţii de înaltă calitate de la o entitate cum este Fed-ul decât dacă există probleme referitoare la structura portofoliilor şi creşte riscul de contrapartidă", se mai arată în articolul de la Yahoo!Finance, unde este pusă sub semnul întrebării eficienţa programului de normalizare a dobânzii de politică monetară.

O interpretare similară vine şi de la analistul Karl Denninger, care arată că "plasarea ratei efective a dobânzii de politică monetară în afara intervalului anunţat şi în prima săptămână a anului poate indica pierderea controlului Federal Reserve asupra pieţei dobânzilor". Adică toate "eforturile" din ultimii ani pentru "domesticirea" dobânzilor au fost în zadar?

În eventualitatea materializării acestui fenomen, vom asista la accentuarea problemelor privind refinanţarea datoriilor publice. Conform datelor de la Bloomberg, cele mai mari economii din lume, respectiv ţările G7 plus Brazilia, Rusia, India şi China trebuie să refinanţeze datorii guvernamentale de 7,1 trilioane de dolari în 2016. Statele Unite se află pe primul loc în clasamentul refinanţărilor, în condiţiile în care ajung la maturitate obligaţiuni guvernamentale cu o valoare de 3,45 trilioane de dolari şi trebuie plătite dobânzi de 236 de miliarde de dolari.

Necesarul de refinanţare al guvernelor din Franţa şi Italia este de 321 miliarde de dolari, respectiv 334 miliarde, iar cel al Germaniei de 204 miliarde de dolari.

Lipsa încrederii în capacitatea Fed-ului de a "administra" redresarea economică, pe fondul creşterii dobânzii de politică monetară, se manifestă deja la nivelul fondurilor de investiţii din SUA, care s-au confruntat cu ieşiri masive în a doua jumătate a anului trecut, comparabile doar cu situaţia din 2008.

Datele de Investment Company Institute (ICI) arată ieşiri nete cumulate de aproape 200 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ieşirile din fondurile de acţiuni au fost de circa 90 de miliarde.

În semestrul al doilea din 2008, când economia americană trecea prin Marea Recesiune, ieşirile nete au fost de aproape 300 de miliarde de dolari, pe fondul unor ieşiri de 205 miliarde din fondurile de acţiuni.

Faţă de acea perioadă, datoriile acumulate, atât la nivelul sectorului public cât şi a celui privat, au crescut semnificativ, iar economia reală nu mai pare că le poate susţine.

În aceste condiţii, sentimentul negativ de pe pieţele internaţionale se poate transforma în panică şi poate răsturna relativ uşor "castelul de hârtie" construit de băncile centrale.

Oare va recunoaşte Fed-ul că majorarea dobânzii de politică monetară a fost un pas greşit şi va reveni la programele de relaxare, mai ales acum, odată cu mutarea epicentrului "cutremurelor" bursiere în China?

Surse: China a intervenit pentru stabilizarea burselor

Indicele CSI 300, care urmăreşte evoluţia acţiunilor din Shanghai şi Shenzhen, s-a redresat ieri

China a luat, ieri, măsuri pentru sprijinirea pieţelor sale de acţiuni, astfel că fondurile controlate de stat au cumpărat titluri, iar autoritatea de reglementare din domeniu a semnalat că o interdicţie care priveşte vânzările din partea investitorilor majori va fi menţinută şi după săptămâna aceasta, spun surse apropiate situaţiei, citate de agenţia Bloomberg.

Potrivit acestora, fonduri guvernamentale din China au cumpărat, ieri, acţiuni locale, după ce, în ziua anterioară, indicele CSI 300 a scăzut cu 7%, determinând oprirea tranzacţiilor.

Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China le-a cerut burselor, verbal, să înştiinţeze companiile listate că interdicţia de vânzare a acţiunilor, care este în vigoare de şase luni (după declinul burselor, în vară), va fi validă şi după data de 8 ianuarie, când urma să expire, conform surselor.

În prima zi de tranzacţionare din 2016 - 4 ianuarie -, pieţele din China au pierdut 590 de miliarde de dolari (din capitalizarea companiilor), astfel că acesta a fost cel mai rău început de an consemnat vreodată de pieţele din ţara asiatică.

Wang Zheng, director de investiţii la "Jingxi Investment Management" Co. din Shanghai, a declarat: "Piaţa a obţinut ceva sprijin de la fondurile de stat, ceea ce va susţine dinamica acţiunilor pe termen scurt. Dar, pe termen lung, piaţa va trebui să fie solidă prin propriile-i forţe, nu se va putea baza mereu pe «echipa naţională»".

Indicele CSI 300, care urmăreşte evoluţia acţiunilor listate la bursele din Shanghai şi Shenzhen, a urcat cu 0,3% ieri, la 3.478,78 puncte.

Autorităţile din China încearcă să evite erodarea încrederii investitorilor din cauza turbulenţelor de pe piaţă, în condiţiile în care a doua mare economie globală este aşteptată să înregistreze cel mai slab ritm de creştere din 1990.

Amintim că, luni, bursele din China au oprit tranzacţiile cu acţiuni, după activarea unui mecanism destinat să prevină volatilitatea, ca urmare a declinului de peste 7% al indicelui CSI 300. Mecanismul, denumit "circuit breakers", a fost anunţat în decembrie anul trecut de autorităţile de reglementare de la Beijing şi a intrat în vigoare în prima zi de tranzacţionare din 2016. (A.V.)

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Dl. Rechea, care pana acum era impotriva dobanzilor mici si a politicii de relaxare practicata de Fed, azi, ne spune ca majorarea dobanzii de politica monetara este un pas gresit?!?

    China cand tuseste se aude in toata lumea,inclusiv in Sua democratica.

    Daca esti dator vandut mai e democratie? 

    1. Care cetateni a une democratii nu sunt vanduti?

      Asta doar prin opacitatea institutelor financiare medicale

      si a politicenilor 

      Care cetateni a une democratii nu sunt vanduti?

      Asta doar prin opacitatea institutelor financiare medicale

      si a politicenilor 

    Refinantarile sunt in scaderi de cativa ani, si la amplitudinea de bani din lume e clar ca nu sunt o problema.

    Autorul trebuie sa se hotareasca totusi asupra carui model opteaza. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb