Valoarea obligaţiunilor corporate în default a atins un nou record - 70 miliarde dolari

Obligaţiuni corporate cu o valoare nominală de 70 de miliarde de dolari au înregistrat încetări de plăţi ale dobânzilor în primele două luni din T2 2020, conform unui raport recent de la Institute of International Finance (IIF). În luna mai 2020, valoarea acestor obligaţiuni a crescut de două ori şi jumătate faţă de luna precedentă (vezi graficul 1).

Acesta este un nou nivel record, care a fost atins pe fondul creşterii ratelor de default pentru obligaţiunile cu rating speculativ din SUA până la 5,5% în luna mai 2020, de la 2,5% în decembrie 2019.

Valoarea obligaţiunilor în default din Statele Unite a fost de 47 de miliarde de dolari, în zona euro de 13 miliarde de dolari, iar în Thailanda de 2,2 miliarde.

Valoarea obligaţiunilor corporate emise în China pentru care s-au oprit plăţile a scăzut până la 1,8 miliarde de dolari în primele două luni din T2 2020, după ce a atins un nivel record de circa 9 miliarde de dolari în trimestrul precedent.

Conform unor prognoze ale agenţiei Moody's din prima parte a lunii trecute, rata default-ului pentru companiile nefinanciare din economiile emergente, estimată la 13,7% pentru următorul interval de 12 luni, va depăşi nivelul din perioada crizei financiare globale, când a fost atins un maxim de 13,6%.

Mai mult, în ciuda sprijinului masiv din partea băncilor centrale, atât prin intermediul reducerii dobânzilor de referinţă la zero sau în teritoriu negativ, cât şi prin lansarea programelor de relaxarea cantitativă, numărul aşa-numitelor companii "zombi", caracterizate prin serviciul datoriei mai mare decât profitul, nu s-a abătut de la tendinţa sa crescătoare.

La nivelul Statele Unite, ponderea companiilor zombi a ajuns aproape de 20% din total companii în acest an, conform unei analize recente de la Deutsche Bank (vezi graficul 2).

După cum se observă, ponderea acestor companii a intrat pe o tendinţă semnificativă de creştere în urmă cu aproape două decenii, odată cu aplicarea unei politici monetare deosebit de relaxate sub conducerea lui Alan Greenspan, preşedintele de atunci al Federal Reserve, pe fondul exploziei bulei speculative din sectorul tehnologic

Pe marginea raportului de la Institute of International Finance, Daniel Lacalle, economist-şef al companiei de servicii financiare Tressis, a scris pe contul său de Twitter că "lichiditatea masivă nu poate ascunde problemele de solvabilitate".

În opinia economistului spaniol, "creşterea numărului obligaţiunilor care intră în default este rezultatul unui grad ridicat de îndatorare în condiţiile deteriorării continue a venitului operaţional".

Tocmai din acest motiv, lichiditatea oferită de băncile centrale nu doar că nu ajută, dar conduce, de fapt, la agravarea problemei.

"Lichiditatea masivă şi dobânzile scăzute condus la perpetuarea capacităţii excedentare şi menţinerea numărului de firme zombi la un nivel extraordinar", iar "creşterea numărului firmelor zombi anulează orice efect pozitiv al restructurării şi inovaţiei" mai scrie Lacalle.

Cum este blocată inovaţia? Prin eliminarea treptată de pe piaţă a firmelor noi şi a celor din categoria IMM-urilor, care nu beneficiază de "facilităţi" în ceea ce priveşte accesul la finanţare.

După cum mai subliniază Daniel Lacalle, adevărata natură a programelor de bailout generalizate este aceea a unui transfer masiv de avuţie de la "economia nouă" către "economia veche", iar în acest fel "este împiedicată redresarea puternică şi productivă".

La nivelul zonei euro, "principalii beneficiari ai achiziţiilor de obligaţiuni corporate de către BCE sunt marile conglomeratele industriale, care înregistrau, cel puţin din 2019, perspective reduse de creştere, marje scăzute ale profitului şi bilanţuri umflate", arată economistul spaniol.

Warren Buffet spunea odată că "doar când se retrage valul vom descoperi cine a înotat gol". Acum se pare că nici "valurile" gigantice pe care le fac băncile centrale nu mai pot ascunde "goliciunea" insolvenţei pentru tot mai multe companii.