Vasile Dîncu nu ştie ce apără ori nu ştie să mintă

Actualizare - Florin Cîţu: ''Proiectul privind securitatea naţională va ajunge la Parlament săptămâna viitoare''

Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a afirmat astăzi că proiectul privind securitatea şi apărarea naţională va ajunge în Parlament săptămâna viitoare, menţionând că actul normativ nu va aduce modificări Constituţiei, ci cuprinde "modificări de care este nevoie în perioada următoare", cum ar fi permiterea trupelor străine să vină pe teritoriul României.

"Au fost doar discuţii iniţiale. Sperăm ca proiectul să fie adoptat săptămâna următoare. Proiectul a fost în CSAT, este un proiect deja discutat, acum vine spre Parlamentul României şi deocamdată se uită experţii partidelor la el, vedem dacă mai trebuie ceva de adăugat şi apoi să fie adoptat în şedinţa de guvern. (...) E mai mult despre aceste modificări ca România să permită trupelor străine să vină pe teritoriul României, sunt mai multe modificări de care avem nevoie în perioada următoare", a explicat Cîţu.

Potrivit acestuia, proiectul ar trebui să treacă săptămâna viitoare prin Parlament, menţionând că mai întâi va fi aprobat de Guvern.

"Noi, liderii celor două partide, dar şi cei de la UDMR am susţinut, vom face imediat totul pentru a avea acest proiect aprobat cât mai rapid în procedură de urgenţă", a adăugat Cîţu.

Întrebat despre nemulţumirile legate de acest proiect, conform cărora CSAT ar primi puteri sporite, Cîţu a spus că acest proiect nu schimbă Constituţia, iar Parlamentul are ultimul cuvânt în situaţiile de urgenţă.

"În primul rând, Constituţia spune foarte clar că orice situaţie care ţine de situaţia de urgenţă, de conflict armat până la urmă, Parlamentul are ultimul cuvânt şi acest lucru nu se schimbă. E doar legislaţia în vigoare, care trebuie adaptată la condiţiile de azi, la nevoile de azi. În rest, nu se modifică. Nu se dau puteri sporite. Repet, Constituţia este cea care dă aceste puteri şi acestea sunt date Parlamentului României", a subliniat Florin Cîţu.

Despre includerea unor prevederi referitoare la încorporarea tinerilor, liderul liberal a precizat că acel proiect nu s-a discutat în coaliţie.

"Acest lucru nu s-a discutat. Cel puţin acum nu s-a discutat, eu nu ştiu de niciun proiect. (...) Acel proiect de lege nu a fost prezentat în coaliţie. Nu ni s-a adus la cunoştinţă, deci noi nu luăm în calcul. Înţeleg de ieri că acest proiect nu mai este de actualitate. Dacă ar fi fost vreodată... La coaliţie s-a discutat despre (...) acest pachet al legii de securitate naţională care, repet, este o updatare a ceea ce avem astăzi, dar controlul rămâne la Parlamentul României", a mai afirmat Florin Cîţu.

---

Un draft de proiect legislativ care a ajuns în mass-media privitor la instituirea stării de criză şi care conţine dispoziţii privind modul în care Ministerul Apărării Naţionale (MApN) cu binecuvântarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) poate dispune mobilizarea militară a tuturor bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani a ajuns să fie negat de ministrul Vasile Dîncu, care se încurcă în propriile declaraţii.

Iniţial, ministrul Apărării Naţionale a declarat pentru postul de radio Europa FM: "Guvernul nu intră, deci, în starea de criză pentru că aceasta nu există în nomenclatorul constituţional. Criza există, iar noi va trebui, după ce starea de alertă va dispărea, va trebui să facem nişte adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care ţin şi de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaţilor şi alte lucruri, dar şi legate de Covid în continuare, pentru a putea detaşa medicii într-o parte sau alta pentru a folosi spitalele militare. Este nevoie de câteva noi reglementări printr-un proiect de lege care va fi dezbătut în Parlament. Construim o bază legislativă pentru această situaţie. Pentru situaţia de criză din acest moment".

Ulterior însă, ministrul Vasile Dîncu a revenit, ieri, şi a declarat pentru Agerpres: "Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică".

Numai că, în realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. Proiectul respectiv pe care îl ataşăm materialului, are expunere de motive, numai că ea se află la finalul iniţiativei legislative şi nu în preambul cum este de obicei.

"În contextul generat de dinamica îngrijorătoare a situaţiei de securitate pe flacul estic al NATO, interesul public general reclamă adoptarea urgentă a unor măsuri care să permită instituţiilor de apărare , ordine publică şi securitate naţională să intervină prompt şi prin măsuri adaptate gradual pentru gestionarea eficientă a riscurilor la adresa intereselor naţionale şi aliate.

Pentru contracararea, gestionarea riscurilor şi ameninţărilor în situaţiile de criză care se dezvoltă şi au un impact major în domeniul apărării sunt necesare măsuri cu caracter gradual şi temporar. (...) Astfel se impune elaborarea unui act normativ prin care implementarea unor proceduri de lucru, măsuri şi răspunsuri preautorizate sau adoptate în funcţie de situaţia concretă a evoluţiei unei situaţii de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale, pentru perioadele în care este declarată, să fie posibilă temporar şi pentru gestionarea eficientă a situaţiilor de instabilitate generate de escaladarea acestora, prin adaptarea rapidă a cadrului funcţional interinstituţional şi a capabilităţilor necesare de răspuns la criză", se arată în expunerea de motive care se referă la necesitatea modificării mai multor legi, dintre care enumerăm legea 291/2007, legea 121/2011, legea 446/2006 (privind pregătirea populaţiei pentru apărare), legea 395/2005 (privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat) şi alte acte normative din domeniul militar.

• Obligaţii militare până la 63 de ani

Potrivit dispoziţiilor draftului de proiect, care potrivit unor surse guvernamentale, urma să intre pe circuitul de avizare interministerial, printre prevederile iniţiativei legislative se numără mobilizarea militară a bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, trecerea trupelor române sub comandă NATO şi puteri sporite pentru Ministerul Apărării Naţionale în situaţii de criză.

În legislaţie ar urma să fie introdus termenul "situaţie de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale". În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va declara situaţie de criză, aceasta va fi gestionată de Ministerul Apărării. Doar ministrul Apărării poate propune declararea stării de criză şi numai CSAT poate poate impune această situaţie excepţională.

Situaţia de criză, aşa cum e definită în proiectul de lege, este aceea în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unui incident pe teritoriul naţional, ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi de natură să perturbe societatea.

Nevoia urgentă de reglementare a acestor situaţii de criză apare stranie, ţinând cont de faptul că preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă în toate discursurile publice după invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă au oferit asigurări repetate că ţara noastră nu va fi atrasă în acest război şi că nu ne aflăm în pericol. Cu toate acestea, măsurile prevăzute în draftul de act normativ ajuns în mass-media sugerează o altă situaţie faţă de aceea prezentată de preşedintele Iohannis şi de şeful Guvernului.

O primă prevedere importantă, potrivit iniţiativei de act normativ este că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârste între 18 şi 60 de ani. Cu toate acestea, potrivit unei alte prevederi, cetăţenii cu obligaţii la îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruţii, precum şi cetăţenii bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 35 şi 63 de ani.

Textul proiectului de act normativ mai prevede că, în cazul unor operaţiuni NATO pe teritoriul României, forţele armate române pot trece sub comanda operaţională a comandantului care conduce acea operaţiune. Se creează astfel cadrul legislativ ca trupele române să poată acţiona sub comandă străină. Măsura este logică pentru că în România au sosit deja contingente ale forţei de reacţie rapidă a NATO şi toate aceste forţe, în cazul unui atac al Rusiei, trebuie să beneficieze de o comandă supremă. Este posibil ca şeful întregii concentrări militare din România, în această situaţie, să nu fie un român.

Iniţiativa de act normativ mai prevede şi faptul că, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita MApN participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen. Pe timpul derulării acestui program, ei vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalul pregătirii militare de bază, voluntarii respectivi vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute, iar centrele militare îi vor introduce în evidenţele privind rezerva operaţională.

• Dumitru Fornea: "Apariţia unui astfel de proiect normativ poate duce la un exod masiv al tinerilor din ţara noastră"

Legislaţia în domeniul apărării ar fi trebuit modificată pe timp de pace şi nu acum când avem un conflict militar în desfăşurare la graniţele ţării, ne-a spus Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European.

"Ne-am obişnuit însă, din pandemie, ca oricine să atace drepturile fundamentale ale cetăţenilor, iar dacă am spune ceva împotriva unui astfel de proiect am fi criticaţi imediat pentru că nu am ţine cont de nevoile esenţiale ale ţării din acest moment. Este de aşteptat ca într-o astfel de situaţie de conflict să existe o abordare de acest tip prin care se introduce un nou termen - situaţie de criză - care nu există definit în Constituţie. Eu cred că mai degrabă trebuie să milităm toţi pentru pace şi pentru dezescaladarea conflictului. Rusia va folosi orice argument, inclusiv o astfel de lege, pentru a-şi justifica o postură mai agresivă împotriva României, mai ales că ne-a introdus pe lista statelor neprietenoase. Forţele aflate în conflict au sensibilităţile lor şi nu ştiu de ce noi simţim nevoia, prin astfel de acţiuni, să arătăm că suntem parte din conflict. Pentru noi, orice abordare de acest tip, fără dialog, fără consultarea partenerilor sociali, nu este o abordare corectă mai ales că potrivit Constituţiei armata este subordonată voinţei poporului. Mai întreabă cineva poporul dacă doreşte să intre în război sau am ajuns ca cineva să se pronunţe în numele poporului în orice situaţie? Apariţia unui astfel de proiect normativ poate duce la un exod masiv al tinerilor din ţara noastră, în actualele condiţii în care avem un conflict militar deschis la graniţele noastre. Asta poate explica ce se întâmplă în aceste momente la serviciile de eliberare a paşapoartelor, cozile imense de acolo. Vedeţi că toată lumea a intrat în panică. Dacă în pandemie, care a fost o situaţie mai uşoară decât un război, au plecat oamenii din ţară, atunci cu atât mai mult acum tendinţa oamenilor va fi de a fugi din calea războiului", ne-a declarat Dumitru Fornea.

El a precizat că este foarte important cum abordează Guvernul această chestiune pentru că într-o operaţiune are nevoie şi de sprijinul populaţiei, nu de modalităţi de genul "luat cu arcanul şi introducerea în operaţiuni care nu sunt acceptate de cetăţeni".

"În proiectul respectiv se vorbeşte despre subordonări faţă de forţe străine, sub comanda NATO. S-ar putea să te trezeşti în acţiuni care nu sunt conduse de militari români şi care, poate, nu ar corespunde pe deplin intereselor naţionale. Problema este că Armata română este subordonată, conform articolului 118 din Constituţie, «exclusiv voinţei poporului român» şi nu poate fi subordonată niciunei puteri străine sau niciunei organizaţii internaţionale. Pe teritoriul României, armata română poate fi condusă doar de un comandant cetăţean român. În text se mai vorbeşte despre criză, dar despre ce criză e vorba? Pentru că este vorba despre multe feluri de crize. Vorbim despre război poate, nu de criză, deoarece criza este o stare generală, iar războiul este o stare specifică, care necesită nişte măsuri adecvate. Dar noi nu ne aflăm în război", a arătat Dumitru Fornea.

El a menţionat că este posibil ca iniţiativa legislativă să fi apărut în urma

discuţiilor din recentele şedinţe ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

• Constantin Bucuroiu: "Mulţi se gândesc să plece din ţară pentru că sunt nepregătiţi din punct de vedere militar"

Modificarea aceasta bruscă a legislaţiei în contextul în care timp de 30 de ani nimeni nu s-a gândit la asemenea lucruri are efect negativ asupra întregii poopulaţii, ne-a transmis Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Naţionale Sindicale din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). "Acest proiect legislativ este un pas greşit şi pripit, deoarece deciziile bruşte în momente importante influenţează în mod negativ întreaga populaţie. În primul rând apare teama, apoi reacţia omului cu privire la locul înspre care ar trebui să se îndrepte, iar mulţi se gândesc să plece din ţară pentru că sunt nepregătiţi din punct de vedere militar şi se gândesc că ar deveni ţinte vii pentru inamici. În urma apariţiei unei astfel de iniţiative legislative există riscul ca foarte mulţi tineri să părăsească ţara", ne-a declarat Constantin Bucuroiu.

Preşedintele ASIAA susţine că ar fi trebuit ca, după declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale prim-ministrului Nicolae Ciucă referitoare la neintrarea ţării noastre în conflictul armat, la siguranţa cetăţenilor asigurată de protecţia, de umbrela NATO, Guvernul să fi procedat altfel cu privire la respectiva iniţiativă legislativă.

"Mă gândesc că cel mai bine ar fi fost ca lucrurile să meargă într-un sens al normalităţii, în care poporul să se simtă în siguranţă şi un astfel de proiect de lege să fi fost iniţiat după o anumită perioadă, medie sau lungă, de timp. Abia atunci să fi început autorităţile să ia măsuri de apărare sau de organizare tipică acestui proiect în aşa fel încât populaţia să fie pregătită. Populaţia trebuie mai întâi să fie educată pe acest trend şi să îşi schimbe atitudinea morală", a precizat Constantin Bucuroiu.

Cert este că draftul unei astfel de iniţiative legislative, fie el greşit sau nu, există, că Ministerul Apărării Naţionale doreşte reglementarea unor situaţii de criză speciale şi că prim-ministrul Nicolae Ciucă, prin natura funcţiei de general în rezervă, nu ar spune nu unui astfel de proiect de lege, mai ales în actuala situaţie geostrategică şi politică în care se află ţara noastră şi în care conflictul ruso-ucrainean pare departe de încetare.