VELUX:  Trei din zece români sunt expuşi la umezeală şi mucegai sau lipsa luminii naturale

32% dintre români sunt expuşi în prezent la un risc climatic în interiorul locuinţelor, precum: umezeală sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsa luminii naturale, arată studiul Barometrului Locuinţelor Sănătoase 2022 realizat de VELUX, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform concluziilor la care au ajuns experţii, reducerea riscurilor climatice la interior, care afectează direct calitatea vieţii şi sănătatea românilor, se poate face prin renovarea corespunzătoare la interior a clădirilor, fapt care va aduce ţării noastre un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050.

Raportul desfăşurat de VELUX, în parteneriat cu compania de cercetare RAND Europe, mai arată că 9% dintre români trăiesc în locuinţe cu acoperişuri cu scurgeri şi pereţi umezi predispuşi la mucegai, podele şi ferestre putrezite care pot provoca astm şi probleme respiratorii. De asemenea, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menţine o căldură adecvată în casă, ceea ce poate provoca afecţiuni cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuşi zgomotului de la vecini sau de pe stradă, iar 4% consideră că locuinţa lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie şi probleme de somn.

Barometrul locuinţelor sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul imobiliar european. Începând cu 2015, rapoartele au evidenţiat importanţa îmbunătăţirii clădirilor pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătate şi climă în rândul populaţiei. Ediţia din acest an aduce în atenţie clădirile în care trăim şi lucrăm, precum şi necesitatea de a le renova. Această renovare vine cu oportunitatea de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătăţind în acelaşi timp sănătatea şi bunăstarea oamenilor.

"Oamenii care din nefericire trăiesc sau lucrează într-o clădire necorespunzătoare, expuşi la cei patru factori de risc, au de patru ori mai multe şanse să raporteze o sănătate precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim şi să ne concentrăm asupra unei abordări mai durabile şi holistice a renovării, atât a clădirilor rezidenţiale, cât şi a celor nerezidenţiale. VELUX colaborează în dezvoltarea clădirilor sustenabile de mulţi ani, inspirând industria construcţiilor şi clienţii să creeze şi să solicite clădiri şi comunităţi durabile. Continuăm acest demers pentru a avea un impact pozitiv asupra clădirilor de mâine, iar prin Barometrul Locuinţelor Sănătoase oferim date despre climatul interior, impactul acestuia asupra sănătăţii şi calităţii vieţii şi beneficiile economice ale investiţiei într-o clădire amenajată corespunzător", a declarat Noemi Ritea, Director General VELUX România şi Moldova.

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuinţe defavorizate, iar 50 de milioane de gospodării trăiesc în sărăcie energetică şi nu îşi pot încălzi casele iarna. Odată cu creşterea bruscă a preţurilor la energie, această cifră este estimată să crească, consecinţa acestui fapt fiind gravă: de două ori mai mulţi oameni au o sănătate precară atunci când trăiesc în sărăcie energetică.

Pe măsură ce acţiunile împotriva schimbărilor climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor este inclusă în agenda politică, cu iniţiative precum Renovation Wave, pachetul legislativ Fit for 55 şi lansarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă. Aceste fonduri creează o oportunitate de a investi în clădiri şi de a avea numeroase beneficii.

Potrivit studiului VELUX, reducerea riscurilor climatice la interior în România prin renovarea corespunzătoare a clădirilor va aduce un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050. Astfel, reducerea expunerii la umezeală sau mucegai şi a lipsei de lumină naturală în clădirile rezidenţiale ar avea impact de 1,2 miliarde de euro prin economii directe în servicii medicale, sănătate şi productivitate; îmbunătăţirea productivităţii prin creşterea ratelor de ventilaţie în clădirile publice precum şcoli şi birouri ar economisi 3,7 miliarde de euro, iar îmbunătăţirea productivităţii prin acces eficient la lumina zilei în birouri ar oferi un beneficiu economic de 1,4 miliarde de euro.

Climatul interior influenţează satisfacţia oamenilor în viaţa de zi cu zi

Măsurarea satisfacţiei pierdute din cauza deficienţelor clădirii se poate face folosind o metodă nouă, dar recunoscută - Analiza de evaluare a bunăstării (WVA - Well-being Valuation Analysis). Acest lucru le permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervenţiei de renovare asupra clădirilor într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa încălzirii are aproape de două ori mai mult impact asupra bunăstării percepute şi satisfacţiei în viaţă decât separarea de un partener. În plus, oamenii care trăiesc expuşi la cele patru riscuri climatice interioare au şanse de cinci ori mai mari să se declare nefericiţi.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă asupra clădirilor existente poate duce la beneficii în materie de sănătate şi bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii la energie, o reducere a impactului asupra climei, dar şi stoc de clădiri fără amprentă de carbon.

Cum pot proteja clădirile sănătatea

Din primăvara anului 2020, restricţiile cauzate de pandemie au forţat milioane de oameni să muncească, să trăiască şi să înveţe în propriile case. Pentru cei care trăiesc în locuinţe necorespunzătoare, acest lucru a făcut situaţia şi mai dificilă.

Ventilaţia naturală prin intermediul ferestrelor care se deschid continuă să fie o modalitate simplă, rentabilă şi uşor de înţeles de a atenua riscul de contaminare. Acest lucru diluează orice agenţi patogeni şi împrospătează aerul. Alături de ventilaţia naturală, sistemele de ventilaţie mecanice, cum ar fi unităţile de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, sunt de asemenea eficiente în crearea unui debit de aer igienic constant, se mai arată în comunicat.