VICEGUVERNATORUL BNR LIVIU VOINEA: "Adoptarea euro nu asigură bunăstarea"

Începerea demersurilor de adoptare a euro este o decizie politică, bazată pe consens intern şi în acord cu partenerii din zona euro, susţine viceguvernatorul Liviu Voinea în documentul "România în zona euro: când şi cum", care apreciază că, deşi îndeplinim criteriile nominale de convergenţă, se acumulează tensiuni pe unele componente care pun în discuţie sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor, care se verifică prin ERM II (Mecanismul Ratei de Schimb).

Din punct de vedere economic, trecerea la euro are implicaţii majore, este de părere Liviu Voinea, fiind necesare reforme structurale care să contribuie la adâncirea convergenţei cu ţările membre. Din punct de vedere tehnic, trecerea la euro este un proiect complex, pe care BNR este pregătită să îl susţină, conform viceguvernatorului BNR.

Adoptarea euro este o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE, arată Liviu Voinea menţionând: "Întrebarea este când, nu dacă. Din perspectiva politicii monetare, pe termen mediu nu avem altă opţiune, iar BNR este deplin integrată în Sistemul European al Băncilor Centrale".

Viceguvernatorul BNR precizează că adoptarea euro este un proces complex, nu o simplă schimbare de bancnote: "Moneda euro a fost de la început un proiect politic de adâncire a integrării europene, care capătă noi valenţe în contextul Brexit. Convergenţa este o condiţie fundamentală pentru buna funcţionare a uniunii

monetare. Decizia de iniţiere a demersurilor trebuie bazată pe un larg suport politic şi popular. Adoptarea euro nu asigură bunăstarea. Noi trebuie să ne-o asigurăm, înainte de aderare".

Liviu Voinea este de părere că, în anii de creştere economică peste potenţial, spaţiul fiscal astfel creat trebuie folosit preponderent pentru reforme structurale (latura

ofertei), nu pentru stimularea cererii: "Datoria publică poate scădea în termeni reali, dacă ritmul de creştere PIB depăşeşte ritmul de creştere al datoriei, iar în valori absolute doar dacă se înregistrează surplus bugetar primar (cheltuielile cu serviciul

datoriei sunt mai mari decât deficitul bugetar). Limita de 60% din PIB nu e relevantă pentru România (nu ne permitem să ajungem acolo). Limita noastră de toleranţă: 43%- 45% din PIB".

Deşi PIB-ul realizat a depăşit, în termeni reali, PIB-ul dinainte de criză, PIB-ul potenţial continuă să fie mult sub nivelul de dinaintea crizei, conform viceguvernatorului BNR, care menţionează că PIB-ul potenţial e o măsură neobservabilă, dar doar creşterea sa pe baze solide poate reduce riscul de supraîncălzire rapidă în economie şi poate ajuta la reducerea durabilă a decalajelor faţă de zona euro.

Liviu Voinea mai spune că avem cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. De asemenea, domnia sa menţionează că trebuie să ne apropiem de structura ocupării şi veniturilor din zona euro, spre deosebire de experienţa altor ţări din flancul sudic.

În ceea ce priveşte creşterea accesului la capital, Liviu Voinea spune că firmele sunt subcapitalizate (raport 2:1 între datorii şi capital), accesul la finanţare bancară este necesar, intermedierea financiară trebuie să crească, dar împrumutul nu înseamnă capital. De asemenea, absorbţia de fonduri europene trebuie să fie sistematică şi ţintită pentru mari proiecte de dezvoltare (proiecte pentru fonduri, nu fonduri pentru proiecte), conform viceguvernatorului BNR, care spune că eficienţa marginală a capitalului a revenit la nivelul pre-criză.

Disciplina de plată trebuie îmbunătăţită, în opinia oficialului BNR, care adaugă: "Trebuie urmărită reducerea arieratelor la companiile de stat, dar pierderile din sectorul privat reprezintă 90% din total pierderi din economie. Aproape o firmă din trei înregistrează pierderi constante şi chiar capital negativ. În sectorul bancar, băncile cu pierderi au adus capital. În sectorul real, firmele cu pierderi nu au adus capital. Trebuie eliminate barierele de ieşire de pe piaţă, trebuie îmbunătăţită cultura plăţii, pe toate palierele economiei".

România are o capacitate scăzută de colectare a taxelor, susţine Liviu Voinea, apreciind că un instrument esenţial al politicii

fiscale care lipseşte este globalizarea veniturilor însoţită de deduceri: "Nu putem cheltui mai mult pentru sănătate sau educaţie pentru că gradul de colectare este scăzut. Trebuie corelat efortul de colectare cu încasările aşteptate. Circa 80% din cheltuielile publice sunt fixe (salarii, pensii, asistenţă, dobânzi, etc.) - presiune pe restul cheltuielilor şi pe politica fiscală".

Viceguvernatorul BNR susţine prioritizarea investiţiilor mari în infrastructură: "Trebuie realizată o listă restrânsă a investiţiilor prioritare şi acestea să fie bugetate cu prioritate. Trebuie urmărită finalizarea cât mai rapidă a acestora, pentru a crea un efect de antrenare în economie. Trebuie extins cadrul legal ca să includă şi investiţiile din fonduri europene".

În opinia domnului Liviu Voinea, există un cost de oportunitate al amânării adoptării euro, decalajele dintre România şi

zona euro putându-se adânci, iar ţara noastră nu va putea participa la luarea unor decizii care ne privesc: "Experienţa altor ţări arată că nu trebuie să ne grăbim, dar apartenenţa la zona euro a fost o plasă de siguranţă foarte utilă pentru ţările din flancul sudic".

Viceguvernatorul BNR spune că avem nevoie de o foaie de parcurs, din care va rezulta şi o dată ţintă, cu rol de ancoră. Domnia sa vede patru etape pentru aderarea la euro: decizie privind intrarea în ERM II (Guvern, BNR, BCE) - 12-18 luni; intrarea propriu-zisă -minim doi ani; decizia ECOFIN privind abrogarea derogării - intrarea în zona euro: minim şase luni; introducerea euro în circulaţie şi retragerea leului.