VIDEO/ MIŞA A PREZENTAT ÎN GUVERN NOILE MĂSURI FISCALE: Angajatorii vor plăti o contribuţie asiguratoare pentru muncă de 2,25%

Actualizare 20:40 MFP propune ca impozitul pe venit să se reducă de la 16% la 10%

• Finanţele propun şi reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora de la angajatori la angajaţi

Impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie 2018, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicat în această seară de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

"Potrivit textului ordonanţei, impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor şi cabinete individuale (exemplu: avocaţi, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activităţi agricole, investiţii şi venituri din alte surse", se arată într-un comunicat al MFP.

Această ordonanţă aduce noutăţi importante şi în ceea ce priveşte reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora de la angajatori la angajaţi, anunţă ministerul.

În comunicat se mai arată: "Nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratorie pentru muncă".

Finanţele subliniază că o altă simplificare adusă de această ordonanţă în privinţa trecerii contribuţiilor sociale către salariaţi constă în faptul că din cele nouă contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei:

1) Contribuţia pentru pensie (CAS) - plătită pentru salariat,

2) Contribuţia pentru sănătate (CASS) - plătită pentru salariat,

3) Contribuţia asiguratoare pentru muncă - suportată de angajator.

Totodată, reprezentanţii MFP menţionează că scad contribuţiile pentru condiţiile la pensie pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă:

- CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (minus 2,3 puncte procentuale);

- CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (minus 3,3 puncte procentuale).

În privinţa românilor care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.), aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, mai anunţă MFP, adăugând că aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

Potrivit sursei citate, alte măsuri importante prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, dezbătută în şedinţa de guvern de astăzi, sunt:

"1. Creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim şi care nu au persoane în întreţinere deducerea personală creşte de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreţinere, deducerea creşte de la 100 lei la 160 lei;

2. Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro, şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfaşoară activităţi exceptate în prezent;

3. Transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin:

- limitarea deductibilităţii dobânzilor;

- introducerea impozitării la ieşire, măsură care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

- introducerea regulii antiabuz ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

- introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

4. Extinderea confiscării şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool şi produse din tutun;

5. Clarificarea faptului că sancţionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale".

Textul Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal poate fi consultat aici.

--------------

Actualizare 20:00 Guvernul anunţă măsurile din proiectul de OUG pentru modificarea Codului Fiscal

Guvernul a anunţat, în această seară, măsurile pentru stimularea mediului de afaceri şi reducerea poverii fiscale care sunt cuprinse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) privind modificarea Codului Fiscal.

"O serie de măsuri benefice mediului de afaceri sunt cuprinse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, analizată astăzi, în primă lectură, în şedinţa de Guvern", se arată într-un comunicat oficial.

Astfel, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Potrivit comunicatului, modificările vizează mai exact:

- majorarea limitei de încadrare în acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;

- includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanţă şi management, faţă de condiţia care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;

- includerea în acest sistem şi a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale);

"Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului", motivează Guvernul.

O altă modificare stabileşte că sancţionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale.

Totodată, menţionează sursa citată, ordonanţa transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin:

- limitarea deductibilităţii dobânzilor;

- introducerea impozitării la ieşire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

- introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

- introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, Executivul propune extinderea confiscării şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool şi produse din tutun.

Totodată, prin proiectul de ordonanţă, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. "Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii, (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor", se arată în comunicat.

Potrivit Executivului, o altă modificare adusă Codului Fiscal vizează majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

- de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei - limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,

- de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Sursa citată adaugă: "Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale. Scopul măsurii este să fie menţinut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilităţi în condiţiile majorării salariului minim brut pe ţară şi al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat".

Alte modificări sunt reprezentate de reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuţia de asigurări sociale (CAS), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Astfel, contribuţiile sociale obligatorii vor fi:

"- Contribuţia de asigurări sociale (CAS) în cotă de:

a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi şi de către persoanele fizice pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;

b) 4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

- Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

- Contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora".

O altă măsură o reprezintă transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

"- CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

- o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii".

Guvernul menţionează că se introduce "Contribuţia asiguratorie pentru muncă" în cotă de 2,25% din veniturile din salarii - datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precizează comunicatul.

Executivul a decis şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente [de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat. "Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe ţară", adaugă sursa citată.

O altă măsură din proiectul de OUG este exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (spre exemplu: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (exemplu: avocaţii salarizaţi). "În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii" - îşi motivează decizia Guvernul.

Executivul precizează: "În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuţia se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate".

Tot astăzi, Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă şi un proiect de Hotărâre de Guvern ce includ măsuri sociale importante.

Astfel, salariul minim brut pe tara va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de Hotărâre discutat în primă lectură.

Totodată, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul are în vedere majorarea indemnizaţiei minime de creştere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât este în prezent. "Pentru asigurarea acestei creşteri, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizaţia va fi de două ori şi jumătate ISC", se arată în comunicat.

Potrivit aceluiaşi proiect de act normativ, pensia minimă va creşte, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.

"Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proeictului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, încă, pregătit", mai anunţă Executivul.

--------------

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat, astăzi, noile măsuri fiscale privind impozitarea salariilor, anunţând că angajatorii vor plăti o "contribuţie asiguratoare pentru muncă" de 2,25%, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale.

Ministrul a prezentat, la începutul şedinţei Executivului, măsurile pe care urmează să le adopte Guvernul.

Mişa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum şi pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole.

Ministrul Finanţelor a detaliat, potrivit news.ro: "Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mai mic pe dobânzi, sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 de lei şi care vor plăti, după această modificare, un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2.000 de lei, sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturile de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti de asemenea un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute".

El a precizat, totodată, că vor creşte cu 60% deducerile personale pentru salariaţii cu salarii mici: "Astfel, pentru cei cu salariul minim, suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil faţă de 100 de lei în prezent".

Ionuţ Mişa a vorbit şi despre reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora în dreptul salariaţilor, el spunând că acestea scad cu două puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.

Ministrul a afirmat: "Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut, 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. (...) Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad de asemenea la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratoare pentru muncă".

Mişa a adăugat că o altă simplificare este legată de reducerea numărului de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la 9 la 3: contribuţia pentru pensie (CAS) plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) plătită pentru salariat, contribuţia asiguratoare pentru muncă suportată de către angajator.

Conform ministrului Finanţelor, cei care desfăşoară activităţi independente nu vor mai plăti contribuţii sociale la nivelul veniturilor din aceste activităţi, ci la nivelul salariului minim pe economie.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, Mişa a precizat că, pentru 450.000 de firme care au o cifră de afaceri de sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit.

Oficialul a subliniat: "Firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agenţii economici nu vor mai putea fi cercetaţi penal în cazul unei fraude pe lanţul de TVA decât dacă există probe materiale că respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste".

Premierul Mihai Tudose i-a cerut acestuia ca, după şedinţa de Guvern, să organizeze o conferinţă de presă pentru a detalia măsurile.

Citeşte şi:

Salariul minim brut pe ţară va creşte la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018

Guvernul reduce contribuţiile la Pilonul II de pensii