VIDEO "Sistemul bancar ia în calcul scenariile în care războiul sau crizele existente ar escalada"

Jurnalist: Pornim discuţia de la actualul context macroeconomic: avem dobânzi crescute, inflaţie mare, criză energetică, criză sanitară, un război la graniţă. Suntem sau nu într-o criză economică generalizată? Şi dacă da, dar şi dacă nu, care ar trebui să fie comportamentul financiar al consumatorului în această perioadă?

Bogdan Neacşu: Exact acum un an aveam o discuţie similară, când tocmai începuse acest război şi ne confruntam cu primele probleme generate de el: retragerile de numerar şi o oarecare panică în rândul populaţiei şi al consumatorilor faţă de economiile lor şi de ceea ce va urma.

A fost o perioadă plină de neprevăzut şi cred că în continuare sfera în care putem oferi o predictibilitate are un orizont foarte larg. Încă ne putem referi doar la aspece ce vor avea loc pe termen scurt sau mediu. Facem eforturi să ajungem la un nivel de stabilitate şi să oferim întregii economii predictibilitate.

Anul trecut şi la începutul acestui an ne-am lovit de problema inflaţiei. Probabil pe finalul lui 2023 inflaţia va avea o singură cifră, lucru care ne bucură. Vedem că şi ROBOR-ul a intrat într-un palier de stabilizare, iar toate lucrurile acestea ne oferă un confort temporar, astfel încât să ne ajustăm măsurile pe care le luăm şi să asigurăm o oarecare predictibilitate clienţilor noştri. Ce cred că este foarte important în această perioadă este prudenţa în tot felul de decizii, fie că vorbim de maniera în care ne investim banii, de maniera în care economisim sau luăm decizii în business-urile noastre. Trebuie să fim prudenţi.

Populaţia este bine să economisească, chiar dacă vorbim de crize suprapuse. Important este că nu ne aflăm într-o recesiune sau cel puţin până acum s-a evitat intrarea în recesiune, iar premisele arată că este foarte posibil să nu ajungem acolo.

România a performat bine în această perioadă; din punct de vedere economic am avut o creştere, chiar şi sub acest imperiu al inflaţiei. Derapajele noastre nu prea au existat sau au fost atât de bine controlate, încât ne putem permite să spunem că suntem într-o economie stabilă, lucru care se vede ca premisă şi pentru acest an, cu toate aspectele care ţin de economie, de inflaţie, de energie, de politică. Suntem într-un context care ne perminte să spunem acest lucru.

Dacă este să ne întoarcem la serviciile bancare şi la ceea ce face populaţia, raportat la experienţa din 2008-2010, pentru că acea criză a avut diferite efecte câţiva ani după perioada 2008, economisirea ne-a ajutat să trecem mai departe şi acelaşi lucru se întâmplă şi acum. În 2020, când a izbucnit pandemi, populaţia a economisit foarte mult, apoi a putut să consume din rezervele pe care le-a făcut.

Chiar şi acum populaţia economiseşte într-un ritm semnificativ - nu la fel de mare ca în 2020-2021 -, dar acest lucru înseamnă că vorbim de o societate sănătoasă, care înţelege momentul prin care trece şi că este prudentă. Cred că în continuare trebuie să manifeste acest comportament.

Jurnalist: Spuneţi că economia o duce bine şi sunt estimări că aşa va fi până la finalul anului. Totuşi, războiul de lângă noi nu este o glumă şi nu pare a se termina. Estimaţi că ar putea să mai existe situaţii în care oamenii să intre în panică şi să îşi retragă economiile din bănci? Sunteţi pregătiţi pentru un astfel de moment?

Bogdan Neacşu: Sigur că există şi varianta în care lucrurile pot să escaladeze sau să se ducă într-o direcţie total nedorită. Ce vă pot spune din interiorul sistemului bancar este că noi, în permanenţă, luăm în calcul tot felul de scenarii. Este ca atunci când faci un Disaster Recovery Center şi trebuie să elaborezi şi să poţi pune în aplicare câteva scenarii. Chiar dacă aceste scenarii sunt ipotetice încercăm să ne imaginăm ce decizii trebuie luate ca să facem faţă în primul rând cererilor populaţiei - fie că vorbim de lichidităţi, de operaţiuni sau de alte necesităţi -, astfel încât să le oferim clienţilor confortul că banii sunt în siguranţă sau că pot dispune de ei în orice moment". Au fost, de fapt, două evenimente importante de acest fel: pandemia şi izbucnirea războiului. Practic, nu au făcut decât să antreneze această reacţie a sistemului bancar: cât de repede poţi să pui lichiditatea la dispoziţie oamenilor care au nevoie de aceşti bani.

Jurnalist: România este pe ultimul loc la intermediere financiară în UE. De ce nu ne ridicăm de pe acest loc şi cât de importantă este educaţia bancară în creşterea nivelului de intermediere financiară?

(Bogdan Neacşu, despre rolul educaţiei financiare în creşterea gradului de intermediere bancară)

Bogdan Neacşu: Economia românească se finanţează din mai multe surse, nu doar prin credit bancar. Se finanţează prin creditul furnizor, prin multinaţionale, prin parteneri externi sau prin bursă. Şi atunci, noi spunem că avem o intermediere financiară mică, dar nici nevoia nu este mai mare de atât! Ca bancheri noi nu putem să pompăm în piaţă mai multe resurse decât este nevoie, pentru că altfel am crea alte tipuri de dezechilibre. Probabil că şi asumarea unor riscuri suplimentare nu face parte din cultura noastră, de aceea nu avem un salt semnificativ al intermedierii financiare.

(Gradul de accesibilitate a persoanelor fizice)

Gradul de accesibilitate a persoanelor fizice la produse bancare era undeva la 50% în perioada 2008-2099. Acum vorbim de 65% spre 70%. Asta înseamnă că populaţia a început să înţeleagă mai bine ce înseamnă produsul bancar şi să acceseze un produs bancar. Mai există şi modernizarea insituţiilor statului care nu mai plătesc totul cash sau prin casierii. Vorbim de foarte multe administraţii care deja încasează banii folosind POS-ul sau folosind carduri. Toate lucrurile acestea nu fac altceva decât să ghideze populaţia să acceseze conturi curente.

Jurnalist: Există un curent de opinie potrivit căruia nu prea este un moment bun să ne împrumutăm. Inlcusiv dinspre BNR şi CSALB vin mesaje de precauţie. Cum putem să stimulăm creditarea, dar să fim şi precauţi în a ne împrumuta?

Bogdan Neacşu: Un credit îl luăm dacă urmează să facem o investiţie care va aduce şi o anumită marjă de profit, care să acopere costul acestui împrumut, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Practic, decizia de a te împrumuta trebuie să aibă în spate câteva elemente. Trebuie să vedem dacă profitul pe care îl aduce acoperă costul creditului. De asemenea, trebuie să ne informăm cât mai mult şi cât mai bine din surse acreditate. Dacă pot spune că am o vizibilitate pe şase luni şi pot să înţeleg contextul economic în care mă aflu, nu acelaşi lucru îl pot face dacă vreau să mă împrumut pe zece ani. Decizia devine mai dificilă şi ce am învăţat din istoria recentă (de la criza din 2008-2009 şi până acum) este că economia a avut cel puţin două cicluri de revenire. În momentul în care vorbim de finanţări pe termen lung putem spune că avem cicluri cu dobânzi reduse sau cicluri cu dobânzi în creştere.

(Vezi ce soluţii au băncile pentru susţinerea clienţilor)

Jurnalist: Ce măsuri iau băncile pentru a veni în ajutorul debitorilor care au dificultăţi la plată şi, până la urmă, pentru a preîntâmpina creşterea gradului de neperformanţă?

Bogdan Neacşu: În primul rând, nicio bancă nu îşi doreşte să facă credite neperformante, adică să acorde credite pe care consumatorii să nu le mai poată plăti. Dacă trebuie să negociem o dobândă sau alte accesorii, ca să nu ajungem în situaţia de neperformanţă, negociem. A fost recent episodul în care clienţii treceau de la ROBOR la IRCC. Lucrul acesta l-am făcut pe bandă rulantă, ca să putem răspunde drepturilor clientului. Nu putem să rămânem rigizi în unele abordări, pentru că asta ne poate costa neperformanţă şi capital.

Ce vreau să le spun oamenilor este că trebuie să discute cu banca dacă au probleme. Dar trebuie să înţeleagă şi faptul că nicio bancă nu va fi la fel de flexibilă dacă va vedea că veniturile unui client îi permit acestuia plata datoriilor.

(Care sunt situaţiile în care banca negociază cu clientul)

Sunt situaţii în care a crescut ROBOR-ul atât de mult încât chiar dacă oamenii au renunţat la cheltuielile cu vacanţele sau au redus deplasările cu maşina, tot au ajuns în situaţia în care nu mai pot plăti sau plătesc foarte greu ratele. Situaţiile de acest fel trebuie înţelese de către bancă! Băncile trebuie să se uite pe situaţia financiară a clientului respectiv şi să ajungă la o soluţie, prin negociere.

Deocamdată nu avem motive să credem că va creşte gradul de neperformanţă. Sunt câteva segmente pe care le monitorizăm cu atenţie şi suntem lângă clienţii noştri tocmai pentru a evita situaţii de genul acesta.

Jurnalist: Aţi spus că îi încurajaţi pe clienţi să vină la CSALB şi să încerce să-şi negocieze problemele cu banca în cadrul Centrului. Consideraţi că CSALB ar trebui să facă mai mult decât face pentru relaţia bănci-consumatori?

Bogdan Neacşu: Colegii de la CSALB şi-au asumat această misiune, de a fi ca un arbitru între cel care furnizează serviciul bancar şi client, în a explica şi a găsi o soluţie împreună cu părţile. Este mai bine să soluţionezi un potenţial conflict decât să-l laşi să mocnească. Un client nefericit duce către o relaţie nefericită întotdeauna şi atunci evident că rolul CSALB deja devenit tradiţie se îmbunătăţeşte permanent.

Dacă ar putea să facă mai mult? Evident, dar ar avea nevoie de un alt cadru. Cred că sunt foarte multe premise ca CSALB să-şi sporească acest rol pentru tot ce înseamnă protecţia consumatorului de servicii financiare şi cred că este bine-venit să întărim aceast rol.

Jurnalist: Care este rolul educaţiei financiare în relaţia dintre client şi bancă şi ce fac băncile pentru educarea clienţilor?

Bogdan Neacşu: Ceea ce facem noi în bancă este să ne educăm salariaţii. Salariaţii noştri trec într-un an printr-un ciclu complet de învăţare, fie că vorbim de tehnici de vânzare, de probleme de securitate a produsului bancar sau de maniera în care să relaţioneze cu clientul. Îi învăţăm pe colegii noştri cum să poarte acest dialog, astfel încât să ofere informaţii corecte, complete şi să lase uşa deschisă.

Probabil că noi am început puţin mai târziu să ne educăm clienţii, comparativ cu alte ţări, care încep educaţia financiară de la vârste mult mai mici şi mai contează şi cum transmitem aceste mesaje în societate. Noi facem educaţie financiară mai susţinut de 8-10 ani, când am perceput această nevoie reală. Este drept că şi societatea s-a mai diversificat şi produsele au devenit mai complexe.

Avem programe targetate, colaborări cu instituţii de învăţământ de stat şi private pentru astfel de programe, ne adresăm tuturor segmentelor de vârstă.

Jurnalist: Unde se află sistemul bancar, pe o scară de la 1 la 10, din punct de vedere al educaţiei financiare?

Bogdan Neacşu: Pe o scară de la 1 la 10 suntem cu educaţia financiară între 7 şi 8.

Jurnalist: Educaţia financiară este în strânsă legătură cu digitalizarea. Cum stă sistemul bancar la acest capitol?

Bogdan Neacşu: Cred că sistemul bancar în general este foarte bine pregătit, mai ales când vorbim de România, cu tot ce înseamnă soluţii digitale, maniera în care oferim produse bancare fără prezenţă fizică sau cu cât mai puţine documente. Pentru că băncile au investit mult în această zonă. Clienţii au adoptat foarte repede produsele bancare fără prezenţă fizică, ceea ce este surprinzător. Din perspectiva digitalizării şi a modului în care oamenii folosesc produsele bancare fără prezenţă fizică, vorbim de un succes real.

(Sistemul bancar peste cinci ani, în opinia lui Bogdan Neacşu)

Jurnalist: Unde vedeţi sistemul bancar şi relaţia dintre bănci şi clienţi peste 5-10 ani?

Bogdan Neacşu: Aş vedea-o mai degrabă în zona aceea în care putem să oferim servicii complexe clienţilor noştri. Trebuie să recunoaştem că piaţa bancară din România nu beneficiază de produse sofisticate, de produsele acelea derivative sau de soluţii de economisire complexe, iar acest lucru presupune educaţie. În câţiva ani cred că acolo vom ajunge, pentru că deja consumatorii sunt mult mai bine pregătiţi, mult mai interesaţi şi atunci ne împing şi pe noi către acea zonă. În momentul în care îţi pui problema: "cum gestionez un portofoliu de crypto currency, cu titluri de stat?" deja devine complex şi cred că acolo ne vom situa în 3-4 ani.

Jurnalist: Mulţumesc!