Restructurarea firmelor aflate în impas reprezintă coloana, structura pe care se fundamentează tratamentul corect şi echitabil, a declarat Andreea Deli-Diaconescu, Av.Dr., membru în consiliul de conducere al INPPI.
Domnia sa a explicat că a discuta despre tratament corect şi echitabil înseamnă, practic, a verifica componenta evaluării.
Totodată, Andreea Deli-Diaconescu a precizat că, în practică, procedurile de concordată au avut mari problem din perspectiva cui se aplică suspendarea şi la ce moment.
Domnia sa a spus: "La ora actuală, dacă s-ar deschide procedura de concordat suspendarea funcţionează eficient. Un mare avantaj pe care îl aduce proiectul de lege (Directiva 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventive) este reprezentat de faptul că se trasează o categorie separată pentru creditorii esenţiali, cei care concur la continuitatea business-ului. Această categorie are un rang superior celui pe care îl prevede reorgenizarea şi încurajază restructurarea întreprinderii chiar cu varianta imaginată a următorului scenariu optim al unui transfer parţial sau total al întreprinderii, ceea ce fluidizează activitatea şi conservă continuitatea".
Andrea Deli-Diaconescu a mai adăugat că un mare câştig pe aceste finanţări intermediare şi noi constă în faptul că se protejază ambele cu acest privilegiu legal.
"A sprijinii o procedură de acord este una dintre ramurile pe care se poate face acord de restructurare, altfel fără acel element de new money discutăm de chestiuni formale şi teoretice", a mai punctat specialistul.
Domnia sa a mai precizat că un alt element benefic care vine odată cu implementarea noii directive este modalitatea prin care se poate ajunge la votul pozitiv şi la impunerea concordatului pentru simplul fapt că există o flexibilitate în trei trepte.
Andreea Deli-Diaconescu a explicat: "Proiectul de lege oferă un suport formidabil în aprobare, în sensul în care oferă trei soluţii. Fiecare dintre acestea, practic, înseamnă neatingerea precedentei, ceea ce înseamnă că planul de restructurare poate să beneficieze de suport şi de impunere în practică".
Domnia sa a subliniat că apare ca problemă faptul că în momentul în care instanţa de apel, verificând tratamentul corect şi echitabil, poate să acorde debitorului confirmarea cu modificarea planului de restructurare şi poate să ofere, dacă este necesar, acea compensaţie echivalentă.
Specialistul a completat: "Practic, este dimensionat tratamentului corect şi echitabil şi în raport de creditoriul contestator care reclamă că nu i s-a atins la satisfacţia oferită de către lege acest tratament. Întrebarea mea este una care vizează verificarea precedentă a viabilităţii - dacă această acordare de tratament pe care o face instanţa de apel are în vedere acel test al viabilităţii şi tratamentul corect şi echitabil de la fond pe care noua compensaţie poate să apese la un aemenea nivel încât poate este prea grea pentru debitor şi nu poate să o mai suporte, poate să afecteze în aşa măsură lichiditatea încât realmente îi reconverteşte gândirea iniţială. Am putea să imaginăm ca remediu analiza unui terţ neutru care să spună că acordarea acestui remediu salutar nu impactează pe viabilitate pentru că altfel din dorinţa de a acorda remediu în calea de atac ajungem la regândirea testului de viabilitate, fără să comensurăm care este impactul concret al faptului că oferim acel tratament corect şi echitabil până la capăt".
Andreea Deli-Diaconescueste de părere că instanţa de apel ar putea, admiţând apelul, să acorde o despăgubire apelantului, dar nu cunoaştem dacă debitorul poate să susţină economic acea despăgubire stabilită de către instanţă.
"Trebuie verificată tocmai idea de a face lansarea debitorilor de restructurare optimă până la capăt", a conchis specialistul în insolvenţă.