VIDEOCONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" / STAN TÂRNOVEANU, PARTENER ZAMFIRESCU RACOŢI VASILE & PARTNERS: "Marea avere a debitorului în procedura de restructurare este credibilitatea"

Marea avere a debitorului, atunci când apelează la cadrele preventive de restructurare, este credibilitatea, a spus Stan Târnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners. Tema prezentării acestuia a fost utilizarea cu bună-credinţă a acordului de restructurare şi a concordatului preventiv în vederea prevenirii insolvenţei.

Târnoveanu a afirmat: "Marea avere a debitorului, atunci când apelează la procedura de restructurare, la cadrele preventive, este credibilitatea. Discursul meu se adresează celor care vor apela la această procedură. Dacă într-o procedură în afara instanţei apelezi la mijloace mai puţin oneste cu certitudine eşecul va fi sfârşitul acelei procedure. Ce îşi propun aceste procedure? Ca tu, debitor, să te duci foarte apropiat de creditor ca să-i convingi. Nu vii prin forţa legii ci prin forţa convingerii: în primul rând că au un tratament echitabil, care atunci când se analizează este cu întreaga masă credală, cu întreg pasivul, nu numai cu cei afectaţi. Poate trebuie să fie mai explicit. Deci cu certitudine şi celor care sunt neafectaţi. De exemplu, în acordul de restructurare se menţionează expressis verbis că finanţările noi trebuie să aibă o justificare. Dacă este o justificare numai ca să perturbi şi să denaturezi o viitoare evoluţie a procedurii... clar ea este în defavoarea procedurii şi chiar frauduloasă. Deci mijloace ar putea să fie. (...) Confortul pe care îl am este că în procedura acordului preventiv există acea instituţie nouă reglementată de articolul 16 alineatul 4 din directivă cu privire la posibilitatea ca instanţa de apel să dispună o despăgubire sau o modificare a planului. Se administrează o probă, o expertiză care arată că acea expertiză extrajudiciară făcută odată cu propunerea acordului. Expertiza va fi verificată şi dacă rezultă din această nouă abordare că tratamentul creditorului nu este adecvat, că valoarea este cu totul alta, atunci se va dispune fie modificarea planului fără afectarea celorlalţi".

Acesta a atras atenţia cu privire la procedura de preinsolvenţă aleasă şi la necesitatea studierii situaţiei specifice a debitorului.

"Inovator în această procedură, este meritul directivei, este că dacă votul a fost corect, adică nu s-au fraudat deciziile creditorilor cu privire la acordul de restructurare, la planul de restructurare, în acord sau în concordat, atunci înseamnă că se poate apela la acest remediu: rămâne mai departe debitorului planul de restructurare aprobat, acordul aprobat, iar cel care a fost dezavantajat şi a contestat, a votat împrotrivă, va fi despăgubit. Uitaţi un remediu care este în favoarea debitorului şi stakeholderilor (...) Atenţie pentru debitor la ce procedură alege. Este evident că procedura acordului de restructurare nu beneficiază de instituţia suspendării. Ceea ce înseamnă că nu ai executări silite. Dacă apelezi la o procedură aleasă în mod greşit şansa mai mare este eşecul. (...) Concordatul poate fi un fel de insolvenţă. (...) Trebuie avută atenţie între definirea corectă a stării de dificultate şi procedura aleasă. Pentru că dacă eşti într-o stare să zicem de insolvenţă iminentă, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, mai matură de 60 de zile este evident că nu ai cum să apelezi la procedura acordului de restructurare sau concordat decât încercând să fraudezi procedura. Şanse puţin rezonabile pentru că trebuie să fii într-o stare de dificultate, prealabilă, în amonte de starea de insolvenţă. Deci primul lucru care trebuie înţeles este apelarea în mod corect a procedurii adecvate stării debitorului", a arătat Târnoveanu.

Multă lume se teme, în mod rezonabil în opinia acestuia, de folosirea frauduloasă a procedurilor de preinsolvenţă, a mai spus Târnoveanu.

"Nu care cumva cei neafectaţi să fie mai afectaţi indirect. Cei afectaţi, este clar, sunt afectaţi. Cât de afectaţi? Există şi o posibilitate de confirmare a unui acord, respectiv plan de restructurare care să ducă la un vot a 30% din masa credală, cu acordul pe clasă... Cert este că avem un prag de 30%. Poate aici ar trebui să ne gândim: câţi pot fi trecuţi în creanţe litigioase care aparent ar trebui să fie neafectate. Dacă nu sunt introduse în partea recunoscută şi cred că este corect să fie trecuţi în partea recunoscută pentru că dacă dintr-o creanţă de 10 lei nu recunoşti 10% nu înseamnă că 90% din procente nu trebuie să fie incluse în cadrul procedurii cu exercitarea unui drept de vot. Poate ar trebui să ne gândim dacă este prea mult 12 luni posibilitatea de acumulare a suspendărilor. Dar poate că există şi instituţia de drept comun şi poate ar trebui explicat mai clar în cadrul legii că poţi şi pe ordonanţă prezidenţială să faci reversul suspendării", a spus Stan Târnoveanu.

Acesta a afirmat că este loc de mai bine în proiectul de lege.

"Este loc de mult mai mult bine. (...) Cu toate acestea, procedura prevenirii insolvenţei (...) îşi va dovedi utilitatea. Un lucru este foarte clar: toţi cei care participă trebuie să asigure folosirea cu bună-credinţă a acestor proceduri. Ele sunt precum Biblia şi alte precepte religioase. Au lucruri pozitive. Dacă sunt citite şi folosite în defavoarea scopului lor, ele vor ajunge să fie considerate nişte proceduri inutile, frauduloase. În principiu, procedurile sunt oneste, însă când cei care apelează şi folosesc diverse artificii juridice... atunci procedura devine o procedură care devine mai puţin onestă. De asemenea, trebuie să găsim toate barierele necesare, care de exemplu era definirea stării acesteia de dificultate", a conchis Târnoveanu.