În momentul de faţă, procedura concordatului nu oferă niciun soi de protecţie debitorului aflat în dificultate financiară, a spus Valentin Drăgoi, managing partner în cadrul DT Lawyers.
"Evident că există câteva societăţi, un operator aerian chiar de curând a primit un ajutor de stat. Poate că nu este IMM, poate că băncile au reuşit să înţeleagă contextul în care s-a ajuns într-o astfel de situaţie. Ar mai fi operatorul de căi ferate care, de asemenea, se găseşte într-o procedură de concordat, însă acestea sunt nişte excepţii", a spus reprezentantul firmei de avocatură, care a adăugat: "Aşteptăm cu mare interes implementarea Directivei Europene".
Conform avocatului, concordatul preventiv poate fi privit ca un beneficiu acordat exclusiv debitorului, un mecanism care ia naştere voluntar, spre deosebire de procedura insolvenţei care este o procedură prin excelenţă obligatorie.
"Ceea ce lipeşte ca procedura concordatului să fie desăvârşită, coerent legată legislativ şi care lasă la îndemâna celor ce o aplică să descopere lipsa previziunii în totalitate a unei astfel de proceduri sunt lacunele legislative", a punctat Valentin Drăgoi.
În altă ordine de idei, reprezentantul casei de avocatură a punctat că, agentul economic trebuie să înţeleagă că debitorul aflat în dificultate financiară nu trebuie confundat cu cel în stare de insolvenţă.
"Spre deosebire de debitorul aflat în stare de insolvenţă, cel în dificultate financiară este totuşi capabil să execute obligaţiile exigibile, având un grad de lichiditate pe termen scurt redus şi un grad de îndatorare ridicat pe termen lung. Astfel, este eminamente esenţial ca atunci când un debitor se află în dificultate financiară, să nu rămână în pasivitate şi să acţioneze în sensul prevenirii insolvenţei. Cu cât rămâne mai mult în pasivitate, cu atât i se diminuează şansele de redresare, intrând astfel sub stigmatul unei societăţi aflată sub umbrela protectoare a procedurilor de insolvenţă", a spus Valentin Drăgoi.