România încă trebuie să stabilească încredere în piaţa de capital pentru ca bursa locală şi avuţia ţării să evolueze în direcţia potrivită, a declarat Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York. El a mai spus, printre altele, că bursa americană manifestă un optimism precaut după momentul de dezastru din luna martie.
Acesta a afirmat: "La New York începem să redeschidem restaurantele şi diversele business-uri, treptat. În fiecare săptămână se deschid altele. Există un optimism combinat cu precauţie, piaţa de actiuni s-a refăcut foarte frumos după luna martie când a fost un moment de dezastru. Acum, în fiecare zi cum sosesc ştiri proaste mai cade, dacă sunt ştiri bune mai urcă, avem volatilitate mare".
Într-o prezentare cuprinzătoare despre istoria evoluţiei diferitelor instrumente financiare din ultimul secol, Cappon a arătat că în ţările sărace care prezintă în general mai multă instabilitate economică la căutare sunt aurul şi cash-ul, în timp ce în perioadele cu mai multă stabilitate la căutare sunt investiţiile în real-estate precum casele şi apartamentele.
"Asta a fost într-un fel şi istoria României, a fost inflaţie, a fost tranziţia după comunism. Peste timp se stabileşte mai multă încredere, iar asta înseamnă ca oamenii să investească pe un termen mai lung", a afirmat partenerul CBM Group.
Cappon a spus că cel mai important fenomen pentru dezvoltarea pieţei de capital este apariţia fondurilor de pensii.
"Acesta este un motor care ia câte puţin în fiecare lună şi investeşte într-un fel sistematic. Când o ţară începe să investească sistematic, activele investibile per capita cresc. Aşa se construieşte o economie financiară. România este la începutul acestui proces", a spus Cappon.
În ceea ce priveşte modelul american, folosind date ce pornesc din 1948, Cappon a arătat că portofoliul cumulat al gospodăriilor din SUA este de 3,7 ori mai mare decât dimensiunea PIB. Potrivit lui Cappon, un american mediu are 187.000 de dolari în active financiare (2019). În piaţa de capital americană sunt o proporţie majoritară din economiile populaţiei.
Cappon a mai arătat că o investiţie de 100 de dolari făcută în anul 1926 ar fi returnat 1 milion de dolari în 2019, în timp ce spre comparaţie investiţia în titluri de stat americane cu maturitate de 1 lună nu ar fi plătit nici pentru inflaţie.
"Ştim că pe o perioadă de aproape un secol indicele S&P a produs 10% pe an total return, compus", a subliniat Andre Cappon.
Specialistul a notat de asemenea că ţările europene înregistrează un nivel al activelor financiare mai mic în raport cu dimensiunea PIB per capita decât Statele Unite, Canada sau Marea Britanie, asta din cauză că ţările de pe continent nu au avut un sistem de fonduri de pensii pentru la fel de mult timp ca celelalte ţări.
"Ce s-a întâmplat în Spania, Germania Franţa şi Italia? Este o tradiţie de pay-as-you go la pensii. Pilonul I al pensiilor este foarte important în ţările acestea, iar aici există o relativă lipsă de încredere în piaţa de capital. Acestea sunt ţări pe care îmi place să le numesc bank-centric. (...) Polonia şi România sunt ţări post-comuniste, iar în 30 de ani de la căderea comunismului s-au făcut progrese dar suntem la începutul acestei evoluţii. România urmează însă exact traiectoria asta: avem active financiare ale gospodăriilor în raport cu PIB de 37%. Dacă ne uităm în compoziţia acestor active, avem foarte mult în depozite bancare şi în cash. Sunt date care vin direct de la BNR: avem 68% din economiile financiare ale populaţiei române în cash şi depozite bancare şi avem foarte puţin în acţiuni şi obligaţiuni, 7%, şi încă foarte puţin în active administrate de fonduri, 25%. În SUA este de aproape 50%. Am avut o bulă (în 2007-2008) şi România încă trebuie să stabilească încredere în piaţa de capital", a afirmat Cappon.
Acesta a mai subliniat că România se confruntă cu o presiune demografică foarte mare pentru că ţara noastră încă pierde populaţie activă prin emigraţie şi în acelaşi timp populaţia îmbătrâneşte.
"O să fie o nevoie teribilă de economii pentru pensionare în România. Numai piaţa de capital poate să facă ca motorul dobânzilor compuse să funcţioneze bine. Numai în piaţa de capital putem avea o performanţă de investiţie serioasă şi bună în România, dar ţara este încă mai degrabă bank-centric decât market-centric. Trebuie absolut în România accelerată dezvoltarea pieţei de capital. Pentru a aduce mai mulţi investitori individuali trebuie să oferim o informaţie şi o educaţie foarte bună pentru a stimula retailul şi pentru a atrage fonduri din depozitele bancare, care sunt foarte mari în România. Aceşti bani dorm şi sunt prost plătiţi. Trebuie să încurajăm dezvoltarea unei industrii de gestionare a avuţiei, care este foarte mică în România", a afirmat Cappon.
Cappon a mai spus că în ţara noastră trebuie create produse Pilon III care să fie atractive şi care să nu aibă comisioane prea mari. "Toate produsele de Pilon III pe care le-am văzut în România au nişte produse enorme. Trebuie create produse cu un comision mai rezonabil, sub 1%, care să permită să atragă populaţia. (...) Bineînţeles avem nevoie de mai multe produse, IPO-uri şi mai multe categorii de obligaţiuni cum ar fi cele de infrastructură sau cele municipale", a susţinut Cappon.
Acesta a adăugat: "Ştiu că personalul de la bursă încearcă să creeze un real-estate investment trust, ar fi foarte important pentru populaţia română care crede încă mult în real-estate. Trebuie neapărat 2 instrumente care până acum nu s-au făcut: un low-cost index fund, e uşor de făcut şi s-ar putea vinde în diverse locuri, inclusiv în străinătate, şi un ETF (exchange traded fund - n.r.). Am discutat mult despre ETF cu domnul Adrian Tănase (directorul general al BVB - n.r.), e foarte greu de creat pentru moment în România, dar poate se găsesc ceva soluţii creative pe tema asta. Normele europene şi cele americane sunt prea exigente pentru un ETF, ai nevoie de multă lichiditate pe care nu o avem".
Despre revenirea economică după pandemie, în SUA, Cappon a spus că şi dacă ar veni un val secundar de infectare Statele Unite nu se vor mai închide cum s-a întâmplat în martie şi aprilie.
"Părerea mea este că economia se va reface, dar dacă ies la putere democraţii o să se refacă mult mai prost. Programul democrat o să coste prea mult şi o să introducă din nou reglementări (prea multe), o să fie continuarea programului Obama. Dacă rămâne Trump la putere cred că avem o şansă să ne refacem economia foarte repede. (...) Nu o să fie o revenire în V, s-ar putea în W sau în U. O altă chestie foarte importantă: ne-am învăţat lecţia cu China. O să fie eforturi foarte mari să readucem industrii din China care o să fie ori readuse acasă, dar dacă costă prea mult o să meargă în alte ţări: India, Filipine, Vietnam, Mexicul, care pot produce tot ce produce China fără a avea problemele pe care le avem cu China", a spus Cappon.
Cappon mai consideră că tot mai mult companii vest-europene se vor reloca din Asia, multe şi în România.
"Cred că după criza asta şi România poate să devină pentru Europa Occidentală ceea ce sunt ţările acestea ca India sau Vietnam (din punctul de vedere al unui centru de producţie). Mult mai multe companii vor face outsourcing spre România, care este la 2 ore cu avionul de Frankfurt, de Paris şi aşa mai departe, iar costul muncii este încă mai scăzut. Tragedia României este pierderea populaţiei active care emigrează", a conchis Cappon.