VIDEOCONFERINŢA "POSIBILITĂTI DE COOPERARE ÎNTRE BURSELE DE VALORI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI" / ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTELE CFA ROMÂNIA: "Vom asista la o creştrere a inflaţiei, în Romania"

În România vom avea o majorare de inflaţie, precum şi o reducere a ratelor de dobândă în economie, ca urmare a măsurilor luate de Banca Centrală, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România. Acesta a dat drept exemplu Rezeva Federală a Statelor Unite ale Americii, despre care susţine că a fost "unul din marii actori" în ceea ce priveşte reducerea dobânzilor, dublându-şi, astfel, bilanţul pe anul 2020.

"Unul din marii actori de pe piaţă a fost Rezerva Federală a SUA, care a redus dobânda într-un mod agresiv, la începutul anului 2020. Mult mai agresiv decât în criza precedentă. Rezerva Federală şi-a dublat bilanţul pe parcursul anului trecut. Practic, în acest mod s-au dat bani economiei, iar o mare parte din acei bani s-a dus în ceea ce se numeşte Asset Bubble. Acest lucru a condus la creşterea ratei inflaţiei din SUA de la 0,1% la 4,2%. Rata inflaţiei în SUA a mai fost la niveluri de peste 4% înaintea crizei din 2008, dar asta nu înseamnă că ne vom duce din nou într-o perioadă de volatilitate ridicată, ci faptul că aceste politici de printare susţinută de bani au condus la aceste rate ridicate de inflaţie", a declarat Adrian Codirlaşu.

Potrivit acestuia, inflaţia s-a dus în anticipaţii de majorare a ratelor de dobândă. De asemena, rata de dobândă la dolar pe o perioadă de zece ani a crescut de la 0,5% către 1,5%. Pe această creştere am văzut corecţia de pe bursele internaţionale. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la BCE, care, spre deosebire de FED, nu a avut spaţiu pentru a reduce rata de dobândă la euro, care deja era zero. Cu toate acestea, Codirlaşu susţine că şi BCE şi-a mărit bilanţul, dar nu atât de agresiv precum Rezerva Federală a SUA, înregistrând o creştere de doar 50-60%.

Adrian Codirlaşu a vorbit şi despre situaţia din România, care, de asemenea, a redus rata de dobândă, însă nu a reuşit să îşi crească bilanţul.

Acesta a declarat: "Şi în România, Banca Centrală a redus rata de dobândă. Cu toate acestea, bilanţul nu a fost crescut, însă, pentru prima oară, Banca Centrală a cumpărat obligaţiuni emise de guvernul român de pe piaţă secundară. Acest lucru a dus la reducerea ratelor de dobândă în economie, i-a facilitat guvernului finanţarea la costuri rezonabile a datoriei publice şi a ţinut ratele de dobândă la un nivel scăzut, pentru economia reală. Însă, rată inflaţiei a început să crească şi în România. Astfel, de la 2,1%, la finalul anului trecut, am ajuns deja la 3,2%, iar Banca Centrală dă semnal că vom trece de 4% până la finalul anului".

Specialiştul a conchis: "Pentru viitor, această politică de tipărire de bani a dus la creşterea preţurilor mărfurilor. De exemplu, petrolul, care a scăzut cu 40 de dolari pe unitate în timpul crizei, a ajuns spre 70 de dolari. De asemenea, şi cuprul şi oţelul au crescut puternic. Aceste creşteri ale preţurilor se vor duce în preţurile de producţie şi automat în preţurile de consum. Acest lucru va duce la dobânzi nominale mai mari care pot avea un impact negativ pe termen scurt asupra pieţelor bursiere. Probabil, acestea vor duce la măsuri restrictive de politică monetară care ne vor putea afecta pieţele de capital".