VIG: Nivelul de cunoştinţe privind riscurile în rândul populaţiei este redus

Două-treimi din populaţie conştientizează în mică măsură sau chiar deloc riscurile ce privesc sănătatea, locul de muncă, locuinţa, răspunderea personală şi riscurile la nivel cibernetic, arată un studiu realizat de Gallup International la cererea Vienna Insurance Group (VIG).

"Oamenii se protejează de riscuri doar dacă sunt conştienţi de chestiuni precum prevenirea şi asigurarea riscurilor. Ca parte a programului nostru de sustenabilitate VIG 25, am definit creşterea gradului de conştientizare a riscului drept un element cheie al obiectivelor noastre de sustenabilitate socială. În colaborare cu companiile membre, ne-am propus să contribuim la ridicarea nivelului de cunoştinţe privind riscurile în anii ce urmează", a explicat Hartwig Löger, CEO al Vienna Insurance Group.

Potrivit sursei citate, gradul de conştientizare a riscului trebuie să se îmbunătăţească semnificativ Cercetarea• s-a axat pe următoarele arii de interes: riscul de îmbolnăvire gravă, riscul de incapacitate de muncă, riscuri asociate locuinţei, riscuri de răspundere pentru accident sau vătămare din vina proprie şi fraudă pe internet. Respondenţii au fost, de asemenea, întrebaţi despre probabilitatea ca riscurile să se materializeze, despre costurile potenţiale implicate şi măsurile ce pot fi luate luate pentru a gestiona proactiv aceste riscuri sau pentru a limita pierderile sau daunele rezultate.

"Conştientizarea riscurilor este în general considerată a fi capacitatea de a lua decizii informate şi bine gândite în legătură cu riscurile. Rezultatele studiului au arătat că există o nevoie semnificativă de creştere a nivelului de cunoştinţe privind riscurile în toate ţările care au participat la studiu. Majoritatea persoanelor intervievate încă nu au abordat cu seriozitate principalele riscuri întâlnite în viaţa de zi cu zi, în ciuda faptului că sunt de părere că pierderile financiare potenţiale sunt considerabile", a spus Michael Nitsche, vicepreşedinte executiv al Gallup International, rezumând concluziile studiului.

Precauţia primează

Rezultatele studiului indică faptul că prevenţia este cea mai populară măsură de protecţie împotriva riscurilor potenţiale, cei chestionaţi pornind de la premisa: "Dacă am grijă, mie nu mi se va întâmpla". O treime dintre respondenţi au declarat că deţin o asigurare ce acoperă riscurile asociate sănătăţii, incapacităţii de muncă şi răspunderii personale. În medie, 45% din populaţie deţine o asigurare ce acoperă riscurile asociate locuinţei. Între 20% şi 30% dintre respondenţi au alocat fonduri pentru a gestiona aceste riscuri şi sunt siguri că fondurile sunt suficiente. Unul din cinci respondenţi nu a luat deloc măsuri, în principal din cauza costurilor implicate, a unei abordări fataliste şi a faptului că evită contextele în care pot apărea acele riscuri.

Apel la ajutorul statului

O concluzie surprinzătoare a studiului este că o mare parte dintre respondenţi consideră că pierderile şi daunele vor fi acoperite cel puţin parţial de stat sau de către societate. Două treimi dintre cei chestionaţi, de exemplu, cred că autorităţile publice vor interveni în cazul materializării riscurilor ce vizează sănătatea şi incapacitatea de muncă, 60% fiind de părere că acelaşi lucru se va întâmpla în cazul distrugerii sau avarierii locuinţei. Aproximativ 40% cred că acest lucru este valabil şi în cazul pierderilor generate de fraudele pe internet, iar aproape jumătate cred că răspunderea personală este acoperită şi de stat. Aşteptarea ca statul sau societatea să suporte costurile creşte pe măsură ce pierderea sau paguba probabilă este mai mare. Aproximativ 90% dintre respondenţi ar dori ca pierderile generate de riscurile ce vizează sănătatea şi incapacitatea de muncă să fie acoperite de societate integral, iar 80% ar dori acelaşi lucru în cazul riscurilor asociate locuinţei. Semnificativ peste jumătate dintre respondenţi consideră că este nevoie de aceeaşi abordare în cazul costurilor generate de frauda pe internet şi de răspunderea personală.

Nevoie sporită de consiliere

O parte semnificativă a celor chestionaţi sunt, cel mai probabil, conştienţi de lacunele în cunoştinţele lor când vine vorba de riscuri. Peste jumătate ar dori mai multe informaţii şi sfaturi din partea organismelor profesionale. Aproximativ acelaşi număr de respondenţi ar fi dispuşi să contribuie financiar pentru a se proteja împotriva pierderilor sau daunelor.

Patru tipologii de risc

Studiul a folosit caracteristici socio-demografice şi psihologice pentru a identifica patru tipologii diferite de comportament în faţa riscului: precauţii, nehotărâţii, raţionalii şi alarmiştii.

-Cu un procent de 33%, precauţii deţin cea mai mare pondere în rândul populaţiei. Aceste persoane cred că au mereu totul sub control, îşi suprimă emoţiile puternice şi evită în mod constant situaţiile stresante. În mare, deţin cunoştinţe financiare, dar din cauza profilului psihologic le este greu sau imposibil să le aplice.

- Nehotărâţii reprezintă 28% dintre respondenţi. Aceştia reacţionează compulsiv atunci când trăiesc emoţii puternice şi încearcă să controleze riscurile. Prin urmare, nehotărâţii au un nivel foarte ridicat de conştientizare a riscurilor, dar le lipseşte capacitatea de a gestiona financiar riscul. Aşadar, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt eficiente doar parţial.

-Raţionalii reprezintă 27% din total: sunt calmi şi încrezători că pot rezolva singuri problemele şi caută în mod activ soluţii pentru acestea. Deşi au un nivel scăzut de conştientizare a riscurilor şi există o probabilitate mai mare să şi le asume, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt deosebit de eficiente, printre altele şi pentru că au cunoştinţe solide în domeniul financiar.

2

- Cu un procent de 12%, alarmiştii, cei care se îngrijorează uşor, deţin cea mai mică pondere din total. Ei tind să reacţioneze exagerat, răspunzând adesea impulsiv; deşi au nivel de conştientizare a riscurilor peste medie, strategiile lor de gestionare a riscurilor nu sunt foarte eficiente.

Aceste diferenţe între tipologiile de raportare la risc trebuie luate în calcul în orice activitate ce are în vedere îmbunătăţirea conştientizării riscurilor. Ca o concluzie, şapte din zece respondenţi nu sunt în măsură să facă faţă în mod eficient riscurilor din cauza lipsei cunoştinţelor necesare şi a barierelor psihologice.

În comunicatul companiei se mai precizează că: "Lipsa cunoştinţelor privind riscurile este legată de lipsa cunoştinţelor financiare Pot fi trasate paralele între concluziile legate de lipsa de conştientizare a riscurilor şi subiectul de mare actualitate al lipsei cunoştinţelor financiare: studiul arată că 80% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani şi 70% dintre cei cu vârsta peste 30 de ani au un nivel redus sau mediu de cunoştinţe financiare. Astfel, studiul denotă că este nevoie de educaţie şi informare în acest domeniu.