Vizita "prinţului şarmant"

Ceea ce francezii numesc "le Prince charmant ", ar fi, mai pe româneşte, Făt Frumos. Iar Nicolas Sarkozy, Făt Frumosul politicii franceze, face astăzi o scurtă, dar interesantă des­cindere la Bucureşti. Prima vizită a noului preşedinte francez în România va rămâne, cu siguranţă, în istorie. Până sâmbătă, când agenţiile de presă au anunţat căsătoria sa cu cântăreaţa şi fostul top-model Carla Bruni-Tedeschi, scurtul voiaj la Bucureşti avea doar o încărcătură politică. Acum, vrând-nevrând, va avea şi o dimensiune mondenă. Şi dacă nu va intra în anale precum memorabila deplasare a generalului de Gaulle în Româ­nia, unde l-au prins revoltele studenţeşti din mai 1968, va fi totuşi prima ieşire a preşedintelui francez după căsătoria sa.

Deja de trei luni, de când presa franceză glosează pe seama relaţiei sale cu Carla Bruni, cotaţia sa în sondaje nu a încetat să scadă, pentru ca sfârşitul lunii ianuarie să marcheze "degringolada", cum afirma pe 30 ianuarie Journal du Dimanche, căci în nici o lună preşedintele francez pierdea nu mai puţin de 8%, ajungând la procentul critic de 41% popularitate, situaţie în care predecesorul său, Jacques Chirac, ajunsese la trei ani de mandat, în ajunul referendumului pentru Constituţia europeană din mai 2005. Şi asta doar cu o lună înaintea alegerilor municipale din 9 martie la care stânga ar putea obţine un succes deloc previzibil cu câteva luni în urmă: 46% pentru stânga contra 40% pentru partidul prezidenţial Uniunea pentru o Mişcare Populară. Iar unul din reproşurile pe care repondenţii sondajelor îl fac preşedintelui Sarkozy priveşte expunerea excesivă a chiar vieţii sale private.

Iar, referitor la viaţa privată a unui şef de stat, Jean-Louis Debré, preşedintele Consiliului Constituţional, afirma duminică, după anunţul căsătoriei, conform site-ului TV 5, că "din momentul în care primeşti o misiune din partea poporului, oricare ar fi misiunea, e o anumită ţinută de respectat" adăugând că "autoritatea statului şi legitimitatea conferită de popor presupun o anume reţinere şi o anumită demnitate a funcţiei".

Dar toate comentariile mondene nu vor putea reduce semnificaţia politică a scurtului popas a lui Nicolas Sarkozy la Bucureşti. Dincolo de reînnodarea "parteneriatului strategic" dintre cele două ţări la care făcea trimitere preşedinţia franceză, vizita în România indică importanţa pe care o conferă şeful executivului francez unei relaţii speciale între cele două ţări. Parte a unui turneu pe care Nicolas Sarkozy îl va realiza în mai multe capitale europene pentru pregătirea preşedinţiei franceze a Uniunii europene, care va debuta la 1 iulie, popasul bucureştean al preşedintelui francez urmăreşte câteva obiective clare. În primul rând, să relanseze dialogul politic dintre cele două ţări în condiţiile în care România este membră a UE, să asigure continuarea bunelor relaţii economice (Franţa e totuşi al treilea partener economic al Româ­niei după Germania şi Italia), să dea un nou impuls cooperării ştiinţifice şi culturale, fără însă a fi neglijate subiecte sensibile precum libertatea de circulaţie a persoanelor sau apărarea şi politica externă europeană. Profitând de acest context Parlamentul român, reunit în şedinţă comună pentru a primi mesajul preşedintelui francez, va vota Tratatul de la Lisabona, iar România va deveni astfel a patra ţară care va ratifica noul tratat instituţional, cu două zile înaintea Franţei. Şi dacă în ţara sa "le Prince charmant" Sarkozy este contestat, inclusiv pentru poziţia sa privind adoptarea parlamentară - iar nu prin referendum - a tratatului de la Lisabona, vizita sa la Bucureşti deschide timid porţile unei politici europene a Româ­niei.