Vlad Nistor de la Coinflux a recunoscut că a spălat 1,8 milioane de dolari prin exchange-ul său

Vlad-Călin Nistor, fondatorul şi proprietarul acum defunctului exchange de criptomonede din Cluj Coinflux, a pledat vinovat într-un dosar instrumentat de procurorii americani, recunoscând că a spălat peste 1,8 milioane de dolari prin intermediul platformei sale de exchange, relatează site-ul decrypt.co, care citează Departamentul de Justiţie american. Nistor a fost reţinut în decembrie 2018 şi extrădat ulterior în SUA cu acuzaţii de înşelăciune, fraude informatice, constituire de grup infracţional şi spălare de bani.

Alături de Nistor, alţi 14 cetăţeni români inculpaţi în SUA în aceeaşi cauză au pledat vinovaţi. Aceştia au fost acuzaţi că au participat într-un sistem organizat transnaţional de mai multe milioane de dolari pentru fraudarea unor cetăţeni din Statele Unite prin fraude comise la licitaţii online. Pentru faptele lor, cei 15 riscă până la 20 de ani de detenţie.

Mai precis, membrii reţelei infracţionale postau anunţuri false pe anumite site-uri precum eBay sau Craiglist, de pe urma cărora încasau bani fără să livreze produsele din anunţuri (în principal vehicule). Aceştia convingeau cetăţenii americani să trimită banii pentru bunurile respective prin realizarea unor naraţiuni convingătoare, de exemplu, prin însuşirea unui identităţii unui militar care trebuia să vândă obiectul anunţat înainte de plecarea în misiune. În orice caz, sumele erau apoi scoase din conturi, iar banii erau folosiţi pentru a cumpăra Bitcoin şi a şterge urma banilor. În acest cerc, Vlad Nistor ar fi fost persoana care convertea banii încasaţi în Bitcoin prin intermediul Coinflux.

Avocaţii lui Nistor au afirmat iniţial, după reţinerea sa în decembrie 2018, că acesta nu avea cunoştinţe despre faptul că banii convertiţi ar fi fost obţinuţi în mod ilegal. Procurorii americani au lucrat în acest caz în colaborare cu DIICOT, fiind realizate în decembrie 2018 percheziţii la 15 persoane din judeţele Alexandria şi Cluj. Ulterior, percheziţiile s-au extins în Bucureşti şi alte nouă judeţe din ţară.

Vlad Nistor este fiul unuia dintre membrii fondatori ai Băncii Transilvania, Nistor Dan Călin, conform presei din Cluj.

Alături de Nistor a pledat vinovat pentru infracţiunea de participare la un grup organizat de camătă şi Bogdan-Ştefan Popescu, în vârstă de 30 de ani. Conform documentelor inculpării, citate de Europa Liberă, Popescu opera o spălătorie auto din Bucureşti unde a gestionat alături de restul inculpaţilor organizarea grupului infracţional. El instiga alţi co-inculpaţi să obţină criptomonede prin scheme de fraude online pe care ulterior le schimba în bani pe care îi transfera în conturile bancare ale angajaţilor sau ale unor rude. Pentru Popescu a spălat Nistor cei 1,8 milioane de dolari.

Tot potrivit documentelor din instanţă, citate de sursa menţionată, pe lângă furnizarea serviciilor de spălare a banilor, Popescu a coordonat, de asemenea, obţinerea instrumentelor utilizate pentru fraudarea cetăţenilor americani, cum ar fi fotografiile pentru reclamele false, precum şi numele de utilizator şi parolele pentru serviciile de anonimizare a adreselor IP. Popescu a asistat, de asemenea, membrii conspiraţiei, conectându-i cu alţi membri care ar putea furniza servicii de call center - mai exact, care ar înlocui la telefon reprezentanţii serviciului clienţi eBay.

Liviu-Sorin Nedelcu, în vârstă de 34 de ani, din România, a pledat vinovat la 11 iunie 2020, pentru participare la grupul infracţional organizat. Potrivit documentelor judecătoreşti, Nedelcu a lucrat împreună cu alţii pentru a posta reclame online pentru bunuri. Pentru a menţine aspectul de legitimitate, Nedelcu a creat entităţi fictive prin care intenţiona să vândă vehicule. Odată ce Nedelcu şi restul inculpaţilor au convins victimele să achiziţioneze mărfuri publicitate false, au trimis victimelor facturi pentru plată care păreau a fi de la vânzători legitimi, precum eBay Motors. La primirea plăţii, Nedelcu şi restul inculpaţilor s-au angajat într-o schemă sofisticată de spălare de bani pentru a converti plata victimei în Bitcoin.

Beniamin-Filip Ologeanu, 30 de ani, din România, a pledat vinovat la 19 mai 2020. Potrivit documentelor judecătoreşti, Ologeanu a lucrat împreună cu alţii în conspiraţie pentru a posta reclame pentru mărfuri pe site-uri de licitaţie, inclusiv eBay şi site-uri de vânzări precum Craigslist. Odată ce Ologeanu sau ceilalţi inculpaţii au convins victimele să cumpere şi să furnizeze plata pentru articole postate în mod fals, Ologeanu a cerut altor participanţi la infracţiuni din Statele Unite pentru a converti plata victimei în alte forme de plată şi a transfera o parte din aceasta către Ologeanu în Bitcoin. Ologeanu a obţinut, de asemenea, încasări din fraudă de la alţi inculpaţi, de obicei sub formă de carduri de debit preplătite, pentru a fi spălate de inculpaţi din SUA.

Totodată, potrivit documentelor instanţelor, membrii reţelei au creat conturi online fictive pentru a posta aceste reclame şi pentru a comunica cu victimele, folosind adesea identităţile furate ale unor cetăţeni americani pentru a face acest lucru. De asemenea, au livrat facturi victimelor care poartă mărci comerciale ale unor companii de renume pentru a face ca tranzacţia să pară legitimă. Membrii organizaţiei înfiinţaseră, de asemenea, call center-uri, care înlesnesc relaţia cu clienţii, oferind spaţiu pentru a adresa întrebări şi a atenua îngrijorarea cu privire la reclame.

Cei 15 inculpaţi care au pledat vinovaţi în acest caz nu au fost încă condamnaţi. Alţi doi inculpaţi din dosar sunt programaţi pentru judecată începând cu 14 septembrie 2020, în faţa unei instanţe din Kentucky. Alţi trei sunt fugari.

În cadrul cercetărilor din acest dosar au mai fost recunoscute şi alte infracţiuni comise de către români. De exemplu, pe lângă faptul că a pledat vinovat în acest caz, la 13 ianuarie 2020, Adrian Mitan a pledat vinovat şi pentru participare într-un grup specializat în spălare de bani, sume care rezultau din infracţiuni online, inclusiv un sistem de atac de tip phishing cu carduri de credit, conceput pentru a fura bani de la cetăţeni americanil.

Conform documentelor judecătoreşti, Mitan a obţinut fraudulos informaţii despre cardurile de plată ale clienţilor din SUA, a pătruns ilegal în sistemele electronice ale întreprinderilor americane şi apoi a efectuat un atac asupra sistemelor lor de vânzare cu scopul de a fura informaţiile despre cardul de plată rămas. Apoi, Mitan a îndrumat persoane specializate în spălare de bani să creeze carduri de plată clonate cu informaţiile furate, care erau folosite pentru extragerea de bani din conturile clienţilor. Aceste sume din înşelăciuni frauduloase au fost apoi returnate lui Mitan sub formă de Bitcoin.