VOCI Despre corecţii şi prognoze

Bursa, de la courretier-ii de change din Franţa secolului XII, de la bancherii veneţieni şi Dutch East India Company şi pînă la Marea Criză, a respectat nişte reguli şi nişte principii. Apoi a luat-o razna, încet dar sigur, cu oareşce disciplină a alegoriei în care se lasă mânată de prostia şi răutatea oamenilor, pe de o parte, şi de intemperiile vremilor, pe de altă.

Piaţa a dăinuit datorită unei capacităţi supraomeneşti de previziune a imprevizibilului.

Abaterile mărunte s-au reparat întotdeauna din mers, fără multă tevatură, prin mutări artificiale numite generic "corecţii". În fapt, struneli abrupte de mică anvergură ale inerţiei unei ambarcaţiuni fără frîne.

În plină şi negată criză, osciloscopul glumei speculative care e piaţa financiară românească marchează, pe lîngă sigura, domoala şi fireasca prăbuşire, mici tresăriri care demonstrează încă neepuizatele resurse de inventat găinării ale artizanilor mişmaşurilor instituţionalizate.

Între 30 mai şi 6 iunie, bunăoară, Fondul Proprietatea, mîndria bursieră mioritică, a marcat o evoluţie grafică în formă de ţeapă (la propriu, o mîzgălitură ascuţită, împinsă viguros pe axa oy şi lăsată apoi în voia gravitaţiei), valutele principale s-au rînduit cuminţi ca nişte cuburi, sub degetelele dibace ale preşcolarilor BNR, darea în plată a zburlit părul de pe limba bancherilor, iar imobiliarele au dănţuit ca nişte iele isterice dar subnutrite.

Cam la asta se rezumă incidentele intempestive tipice şi reparaţiile ad hoc în plictisitoarea şi trista noastră viaţă financiar-bancară...

E bizar cum poate fi arid peisajul economic românesc, comparabil în acelaşi timp cu o sinusoidă abruptă, descrisă de două coordonate, panica şi triumfalismul suficient, la rîndul lor alcătuind un sistem oximoronic.

Detaliilor li se alocă un timp şi un spaţiu important.

Mai grav mi se pare că adevăratele cataclisme sînt acoperite cu o discreţie periculoasă.

Citesc arareori cu plăcere un cotidian generalist în ultima vreme, însă mărturisesc că "Puterea" mă surprinde deseori în mod fericit, mai ales de la plecarea lui Mihai Pâlşu şi venirea lui Robert Veress la butoane.

Citez un interviu acordat de Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, cotidianului "Puterea", publicat în 9 iunie.

Pârvan îi spune Andreei Popescu, reporterul publicaţiei, că oamenii de afaceri sunt confruntaţi acum cu corecţii financiare de 10-100% în mecanismul de alocare şi gestionare a Fondurilor Europene.

Cum adică asta, "corecţii de 10-100%"?!?

"Fondurile europene, în loc să sprijine agenţii economici locali, se pare că mai mult îi încurcă. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, spune, într-un interviu pentru ziarul PUTEREA, că întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă acum cu cea mai stringentă problemă a lor: s-au trezit în situaţia unor corecţii financiare, care merg de la 10% şi până la 100% din valoare, astfel că firmele riscă să piardă toţi banii investiţi în proiecte ce urmau să fie finanţate din fonduri europene şi pentru care primiseră deja aprobare de la autorităţi. De altfel, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, spune că riscăm să pierdem peste 3 miliarde de euro fonduri europene, pe exerciţiul financiar 2007-2013, niciun alt stat membru al UE nefiind în această situaţie".

Corecţii de pînă la sută la sută pentru proiecte deja evaluate şi aprobate de autorităţile competente... Aplicarea la un sprijin financiar descris de lege, odată confirmată eligibilitatea, conduce la o înţelegere contractuală, în mod firesc, înţelegere din care decurge o obligaţie de a face, sub sancţiunea legii civile, administrative şi penale...

"Acum prioritatea zero este această corecţie financiară, care se face, după părearea noastră, într-un mod care agresează şi care afectează grav companiile care au crezut în Programul Operaţional de Competitivitate, au făcut proiecte şi au decontat în bună regulă tot ceea ce au făcut, după care s-au trezit în situaţia unor corecţii financiare, care merg acum de la 10% până la 100%", a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

"Definiţia IMM-urilor lasă loc de interpretări!"

El atacă şi autoritatea locală de concurenţă. În opinia sa, Consiliul Concurenţei ar trebui să atragă atenţia tuturor companiilor, la momentul contractării, ce înseamnă "IMM", scrie Puterea.

Ajungem iar la semantică, disciplină luată foarte în neserios pe plai mioritic. Cum poate o lege să fie clară şi nesupusă niciunei interpretări, fără echivoc, dacă termenii cuprinşi în ea nu au o definiţie clară şi lipsită de echivoc?!? Oamenii ăştia au judecat în ultimii zece ani cu creieraşele lor stipendiate?

"Pentru că la noi, în România, definiţia IMM-urilor este trunchiată, interpretabilă. Şi acum s-a venit cu câteva chestiuni mai fine, mai sofisticate, de întreprinderi legate. De exemplu, avem o sesizare din Timişoara, o doamnă a accesat fonduri europene, să îşi facă un coafor într-o localitate rurală. La câţiva ani, a făcut şi sora ei tot un coafor, şi au fost acuzate că au făcut acelaşi tip de afacere şi au folosit acelaşi consultant. Şi ce-i cu asta?", se întreabă Pârvan.

Aha, e vorba de chestiuni mai sofisticate, cu coafeze şi bigudiuri, de-a dreptul de competenţa Asociaţiei Oamenilor de Afaceri! Bine, domnule Pârvan, credeam că AOAR se pierde în probleme de principiu, constatăm că grija şi competenţa asociaţiei nu discriminează micile servicii şi nu se sperie de saturarea pieţei de permanente cu sărmăluţe în Banat...

"Sunt lucruri care, din păcate, nu au fost clare, şi acum perturbă şi aduc mari deservicii. Noi am dat şi soluţia şi am spus: Dacă constataţi că proiectele au fost corecte şi că doar aceste chestiuni de formă pe care omul de afaceri nu le-a ştiut, noi am spus, ce se poate accepta, deconta de la Comisia Europeană, e în regulă, se decontează acolo, ce nu, daţi ajutor de stat. Şi refinanţaţi-le, că asta înseamnă locuri de muncă, înseamnă activitate, cifra de afaceri, impozite, taxe, PIB. Statul are interesul să falimenteze firmele astea? Nu!", menţionează reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Corecţiile s-au făcut la sesizarea Curţii de Conturi, apoi fiind aplicate de Ministerul Fondurilor Europene şi de autorităţile de management, prin ANAF, care a blocat conturile şi a impus ca aceste sume să fie restituite.

Aha! Proiectele s-au aprobat, apoi a venit Curtea de Conturi în control şi la sfîrşit zbirii Fiscului.

Adică o procedura poate să fie validă dar să încalce legile ţării?!?

"Este un număr mare de procese, pe care nu vrea să îl spună public nimeni, pentru că dacă îi ceri mâine unui om de afaceri un milion de euro înapoi, evident că nu are altă soluţie decât să meargă în justiţie. Am întrebat şi noi la Ministerul Fondurilor Europene, am vrut să avem o imagine generală a ceea ce se întâmplă, dar din păcate nu avem", a mai spus Pârvan.

În 2015, mai precis pe 27 mai, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România era optimistă, aşa cum reiese dintr-un material publicat de Redacţia Economică a Agerpres.

"AOAR: Absorbţia fondurilor UE pe exerciţiul financiar 2014-2020 va fi mai bună, dar depinde de schimbările din sistem", titra agenţia.

"Absorbţia fondurilor europene pe exerciţiul financiar 2014 - 2020 va fi mai bună decât cea din exerciţiul anterior, însă depinde de cât de repede vor fi implementate schimbările de sistem anunţate, respectiv alegerea unui operator bancar care să intermedieze absorbţia, noua Lege a achiziţiilor publice, dar şi de cât de repede vor fi lansate programele operaţionale", susţin reprezentanţii mediului de afaceri şi ai sistemului bancar.

Exerciţiul va fi mai bun (decât precedentul - n.r), dar va depinde fundamental de schimbările anunţate, de alegerea unui operator bancar, care să între în flux. Este important că acest sistem să se concretizeze, să ştie toată lumea regulile şi să îi dăm drumul odată. Suntem la jumătatea anului doi din exerciţiul doi şi încă ne organizăm", a declarat secretarul general a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, în cardul unei conferinţe dedicată absorbţiei fondurilor europene.

Şi reprezentanţii sistemului bancar sunt de părere că noul exerciţiu financiar va fi mai bun decât precedentul, că beneficiarii sunt mai familiarizaţi cu procedurile de absorbţie, însă tot de autorităţi depinde cel puţin startul noilor programe.

"Doar câteva apeluri au fost lansate până la această dată. Termenele nu au fost bine corelate. Autorităţile au devenit mai flexibile, au mai învăţat câte ceva, însă aşteptăm cu interes şi noua Lege a achiziţiilor publice", a spus Loredana Răutu, şef departament EU Office, în cadrul Băncii Comerciale Române.

Ea a precizat că băncile au acordat credite de cofinanţare a proiectelor cu fonduri europene de 5-6 miliarde de euro până în prezent, astfel că sunt pregătite pentru noul cadru financiar.

De relaţia cu autorităţile s-a plâns şi Leonard Cornoiu, director Direcţia de Programe Europene, Banca Transilvania. "Ne confruntăm cu lipsa de informaţii de la autorităţi. O agenţie de Dezvoltare Regională ne-a rugat foarte frumos să nu îi mai sunăm pentru că nu pot să ne mai furnizeze niciun fel de informaţie", a subliniat reprezentantul băncii.

La rândul sau, Ramona Ivan, director în direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale din CEC Bank, susţine că băncile au bani să crediteze, au acces şi la fonduri din partea instituţiilor financiare internaţionale în acest scop, dar trebuie să aibă pe cine să finanţeze. "În trecut, multe dintre proiecte s-au făcut doar ca să se facă. Toată lumea vorbeşte de fonduri UE, dar noi spunem că este bine să vorbească doar cine ştie despre ce este vorba. Mesajul dinspre autorităţi trebuie să fie corect, şi anume - nu sunt bani pentru orice, pentru oricine şi în orice condiţii", a explicat reprezentantul CEC Bank.

Potrivit sursei citate, pentru a accesa fonduri europene, beneficiarul trebuie să aibă ceva bani, "cel puţin pentru diferenţa, pentru ce este neeligibil şi încă pe atât pentru că socoteala de acasă nu se potriveşte cu ceea ce urmează". Ramona Ivan susţine că astfel beneficiarul devine mai responsabil în implementarea proiectului şi nu aşteaptă doar partea de finanţare nerambursabilă, grantul, care conferă "o anumită relaxare".

În acelaşi context, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a precizat că absorbţia fondurilor europene trebuie tratată ca un proiect naţional care să implice întreaga societate, de la autorităţi, sisteme bancare, mediu de afaceri şi publicul larg.

Reprezentantul ARB a mai spus că, în mod greşit, până în prezent, tot ce nu a mers bine în absorbţia fondurilor europene a fost pus pe seama băncilor. Mai mult, "românii, cei care ar putea accesa mai mult şi mai bine fonduri europene, au şi un sentiment de blazare: nu are rost, este foarte complicat, iar ce li se transmite ca mesaj este că este un proiect cu o rată foarte mică de succes, este foarte costisitor, şansa de a reuşi este numai pentru alţii, şi s-ar putea să ai şi alte necazuri", a mai spus Dănescu.(Agerpres, Economic, 27 mai 2015)

Acum un an, minţile sclipitoare ale gheşeftului românesc se adunau în tabăra reconstrucţiei unui sistem ale cărui tare fuseseră detaliat diagnosticate.

Rezultă o prognoză, cu suficienţă considerată acurată de cei care o emiteau.

După un an, dezastrul se amplifică.

Aşteptăm şezătoarea de la anul... Dimpreună cu corecţiile la prognoza de anul acesta... Şi noua prognoză. Şi tot aşa...