Vosganian vrea să fie audiat în dosarul Romgaz, alături de Emil Boc şi Traian Băsescu

Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, senator PNL, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată DIICOT, să fie audiat în dosarul Romgaz, pentru clarificarea situaţiei, solicitând însă ca în aceeaşi cauză să fie audiaţi şi premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu.

Vosganian precizează că scrisoarea sa este prilejuită de declanşarea cercetării penale pentru un mare număr de funcţionari din cadrul Romgaz SA şi al Ministerului Economiei, pentru perioada 2005-2010, sub învinuirea de complot pentru subminarea economiei naţionale.

"Chiar dacă multe dintre numele evocate în rechizitoriu nu-mi sunt familiare, am colaborat cu o seamă dintre funcţionarii respectivi, în perioada în care am funcţionat ca ministru al economiei, de aceea consider că este de datoria mea să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a limpezi lucrurile. Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA, apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinuri dintre cele mai grave", scrie fostul ministru, în scrisoarea deschisă postată pe blogul personal, potrivit Mediafax.

Conform acestuia, este o ipoteză "halucinantă şi neverosimilă" situaţia "potrivit căreia, timp de şapte ani, mai toată conducerea unui minister reprezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi una dintre cele mai puternice companii româneşti au fost lăsate să comploteze nestingherite pentru subminarea economiei româneşti, ba chiar au fost încurajate, începând cu 2009, în forma agravantă a acţiunile lor criminale, de acte normative semnate de prim-ministrul Guvernului, aprobate prin lege de o majoritate parlamentară copleşitoare şi promulgate de preşedintele ţării, acte normative aplicate, la rândul lor, neabătut, până la ultimele lor consecinţe".

Vosganian precizează că a acordat, prin Ordin al Ministrului, în baza unor Note semnate, succesiv, de el însuşi şi de ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili, cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate.

"Decizia era în consonanţă cu legislaţia română şi europeană din domeniul gazelor, fiind o formă de compensare a riscurilor la care se expun consumatorii intreruptibili şi care a fost utilizată nu doar din 2005, ci cu mult mai înainte. Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10.000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie primă de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz S.A. Nu am luat această decizie pentru a favoriza pe vreunul dintre proprietarii companiilor intreruptibile, cu atât mai mult cu cât n-am avut şi nu am legături personale ori profesionale cu niciunul dintre aceştia. Pagubele opririi unui întreg sector al industriei chimice ar fi fost imense, în raport cu valoarea discountului comercial", scrie fostul ministru.

El precizează că în anul 2009, prim-ministrul Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea de o manieră fără precedent facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili.

"Legea a fost promulgată, fără obiecţii, de preşedintele Traian Băsescu. OUG 54/2009 nu a fost dată în spiritul legislaţiei existente, ci a modificat-o de o manieră drastică, fără să existe un acord, în acest sens, din partea Consiliului Concurenţei. Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate", scrie Vosganian.

El menţionează că solicită să fie audiat în dosar.

"Solicit să fiu audiat, în calitatea pe care o consideraţi de cuviinţă, pentru a contribui, prin informaţiile pe care le deţin şi prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situaţii. Solicit, de asemenea, ca împreună cu mine, să fie audiaţi, într-o calitate cel puţin echivalentă cu a mea, date fiind circumstanţele agravante, domnii Traian Băsescu, preşedintele României, şi Emil Boc, prim ministru al Guvernului, cu atât mai mult cu cât cei doi dispuneau, cu siguranţă, la data respectivă, de datele pe care ulterior Serviciul Român de Informaţii le-a pus la dispoziţia DIICOT. Solicit includerea, în rândul persoanelor citate, a celor doi demnitari deoarece într-o cercetare de o asemenea anvergură trebuie pornit de la cifrele mari şi de la cei care le-au produs, altminteri ancheta riscă să pară doar o tentativă de a muta atenţia opiniei publice ori o răfuială politică, ceea ce ar pune sub auspicii extrem de nevaforabile anul electoral 2012", se arată în încheierea scrisorii semnate de Vosganian.

Pentru complot şi subminarea economiei naţionale a fost începută urmărirea penală, în 14 decembrie 2011, împotriva omului de afaceri Ioan Niculae, Marin Mirea - administrator la InterAgro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, Viorel Palaşcă - secretar de stat pentru politica industrială MECMA în perioada 2007-2008, Darius Meşca - secretar de stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009, Tudor Şerban - secretar de stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, Stelian Bănăţeanu - director general adjunct al Direcţiei de Politici Industriale MECMA, Eugen Georgescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

De asemenea, este pus sub urmărire penală şi Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Niculae şi administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. El a deţinut funcţia de secretar de stat în 2005 în MECMA.

Este anchetată şi Ioana Apan - director general adjunct, secretar general adjunct în MECMA, fiind numită preşedinte AGA a SNGN Romgaz în 23 iulie 2007, funcţie deţinută până în 7 iulie 2009, când a fost desemnată preşedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioadă de patru ani.

Anchetatorii i-au pus sub acuzare şi pe Marius Untescu - şef serviciu în cadrul MECMA, numit în 7 aprilie 2005 membru în AGA Romgaz, până la 10 februarie 2009, Adriana Oros - consilier MECMA-OSPI, numită în AGA în 10 februarie 2009, Monica Mitu - consilier MECMA, numită în AGA în 10 octombrie 2009.

Totodată, în dosar sunt urmăriţi penal Alpar Kramer, Marcel Piteiu, Antal Francisc, Toth Francisc, Marius Leonte Veza, Eugen Mitea, Lucian Stancu, Lucia Ionaşcu, Gheorghe Dîmbean, Corin Emil Cinrea, Cornelia Sărdan, Maria Mateş, Ioan Floin Iagăr, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobotă, Ioan Marius Sabău, Viorica Bordeiu, Iulia Săcălean, Mihaela Rusu, Radu Dan Păltan, Ionuţ Bogdan, Ion Diaconu, Anca Antal, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea, Rodica Bica, au declarat, joi, surse oficiale.

Activitatea acestor persoane a fost monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu privire la faptul că la nivelul SNGN Romgaz SA Mediaş, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi SC InterAgro SA Bucureşti, începând cu anul 2005, s-a constituit o grupare infracţională formată din funcţionari publici şi oameni de afaceri care, prin influenţă şi exercitare intenţionat defectuoasă a atribuţiilor specifice funcţiilor, "acţionează în mod concertat în vederea păgubirii financiare a societăţii naţionale, punând astfel în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale", au precizat sursele citate.

Procurorii DIICOT susţin că cei 40 au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126.000.000 de dolari patrimoniului SNGN ROMGAZ SA şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional".

Procurorii au mai precizat că activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare de către societatea comerciala a unor cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN Romgaz SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, "cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate".