WSJ: "Europa Centrală şi de Est atrage investitorii speriaţi de Fed"

Bursele din Europa Centrală şi de Est au crescut în medie cu 1,2% în ultimele trei luni, faţă de o scădere de 7,5% a indicilor de pe pieţele emergente la nivel mondial, potrivit datelor MSCI, citate de Wall Street Journal (WSJ).

Excluzând acţiunile companiilor ruseşti, afectate puternic de scăderea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime, pieţele emergente din Europa au crescut cu 2,3% în aceeaşi perioadă.

Astfel, ţările din Europa Centrală şi de Est, sprijinite şi de ieşirea zonei euro din recesiune, au reşit să atragă investitori în ultimele săptămâni, în contextul retragerilor masive de capital de pe alte pieţe emergente, după semnalele transmise de FED privind reducerea lichidităţii.

Monedele precum zlotul polonez sau leva bulgărească s-au apreciat totodată faţă de dolar, în timp ce rupia indiană şi lira turcească s-au prăbuşit la minime istorice.

Puşi în faţa unor posibile pierderi pe pieţele emergente din Asia sau America de Sud, investitorii s-au orientat către active precum forintul unguresc sau acţiunile băncilor din Cehia şi pariază astfel că revenirea economică din Europa de Vest va creşte cererea pentru automobilele, electrocasnicele şi alte bunuri fabricate în Europa de Est, notează Wall Street Journal.

"Europa Centrală şi de Est a devenit o zonă relativ sigură în rândul pieţelor emergente", comentează pentru WSJ Javier Corominas, analist de la Record Currency Management, cu active de 36 miliarde de dolari în administrare. El a precizat că fondul a investit în trimestrul al doilea în forint şi zlot.

Multe dintre ţările afectate de trendurile din ultima perioadă, precum Turcia şi India, au deficite comerciale mari şi se bazează pe investiţii străine pentru a acoperi acest gol. Investitorii se arată îngrijoraţi de capacitatea acestor ţări de a-şi achita importurile şi a-şi refinanţa datoriile, având în vedere intenţia Rezervei Federale a Statelor Unite de a începe, din această toamnă, să reducă programul de achiziţii de obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună, care a sporit lichiditatea şi a menţinut dobânzile la niveluri minime.

Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere economică timidă, de 0,3%, faţă de primele trei luni ale anului. Cu toate acestea, şomajul rămâne la un nivel alarmant, de peste 12%, iar situaţia economică este în continuare gravă în sudul Europei.

Europa Centrală şi de Est este vulnerabilă la o eventuală reaprindere a crizei datoriilor de stat din zona euro, situaţie care, în paralel cu o politică monetară mai restrictivă din partea Rezervei Federale, ar putea genera ieşiri de capital din regiune.

Analistul Neil Shearing de la Capital Economics, Londra, nu este surprins că pieţele emergente din Europa au fost afectate în mai mică măsură de semnalele transmise de banca centrală americană, deoarece aceste ţări nu au beneficiat semnificativ de relaxarea cantitativă a Fed.