WWF România: O zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată din nou în teren agricol

O zonă redevenită umedă în mod natural din Delta Dunării ar putea fi în curând transformată din nou în teren agricol, în ciuda opoziţiei comunităţii locale, care beneficiază de avantajele oferite de natură în ceea ce priveşte mijloacele de trai şi rezistenţa la schimbările climatice, conform unui comunicat de presă al Fondului Mondial pentru Natură (WWF) România.

Potrivit sursei citate, controversa a început în iunie anul trecut, când apele umflate ale Dunării au rupt digul care înconjoară o zonă de lângă Mahmudia, care fusese restaurată cu opt ani înainte cu fonduri UE şi devenise o zonă umedă înfloritoare şi plină de biodiversitate, care a stimulat semnificativ turismul. Au fost inundate peste 1.000 de hectare de terenuri agricole, iar acestea au redevenit un ecosistem tipic deltaic.

Zona umedă nou inundată a fost bine primită de comunitate: 97% dintre localnici o preferă în starea sa actuală şi nu doresc ca ea să fie secată şi să fie folosită din nou în scopuri agricole, conform unui sondaj al WWF-România. Însă deţinătorii de concesiuni agricole din zonă au obţinut hotărâre judecătorească (în primă instanţă) de reconversie a zonei în teren agricol - o hotărâre care ameninţă, de asemenea, să distrugă întreaga zonă umedă, inclusiv zona restaurată cu fonduri UE.

De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF solicită ca zona umedă de la Mahmudia să fie desemnată de către guvern drept "zonă de reconstrucţie ecologică de interes naţional" pentru a proteja beneficiile naturale ale acesteia şi a permite comunităţii să se dezvolte pe baza lor.

"WWF este alături de locuitorii din Mahmudia, deoarece aceştia ştiu cât de multe beneficii aduc aceste zone umede reconstruite pentru viaţa şi mijloacele lor de trai", a declarat Orieta Hulea, directorul naţional WWF-România. "Reconstrucţia zonelor umede este esenţială pentru a inversa pierderea naturii şi pentru a creşte rezilienţa în faţa schimbărilor climatice. Pierderea acestei zone umede renaturate ar submina dezvoltarea durabilă în zonă şi eforturile de a restabili sănătatea celei mai mari zone umede din Europa."

Între 2012 şi 2016, WWF-România, în colaborare cu consiliul local Mahmudia şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a reuşit să reconstruiască 924 de hectare de zonă umedă, din incinta agricolă Carasuhat. Ecosistemul deltaic refăcut a îmbunătăţit rapid calitatea apei şi a determinat înmulţirea populaţiilor de peşti şi alte specii sălbatice din zonă, în beneficiul pescarilor locali şi al operatorilor de turism, deoarece situl a devenit un magnet pentru vizitatori. Numărul de pensiuni turistice s-a dublat după renaturare - investitorii în unităţi de cazare considerând pe de o parte zona reconstruită ca fiind o potenţială atracţie turistică şi pe de altă parte profitând de disponibilitatea fondurilor europene.

Nu este surprinzător faptul că suprafaţa adiţională care a fost inundată anul trecut în urma cedării digului a fost bine primită de o majoritate covârşitoare a locuitorilor din Mahmudia. Cu toate acestea, deţinătorii de contracte de concesiune agricolă au obţinut în primă instanţă o hotărâre judecătorească pentru repararea digului - ceea ce ar însemna întoarcerea terenului la exploatare agricolă - chiar dacă aceştia plătesc taxe relativ modeste şi majoritatea profiturilor nu se întorc în comunitate sau în Deltă.

"Delta Dunării este una dintre cele mai complexe şi mai biodiverse zone din Europa. Comunităţile, precum cele din Mahmudia, vor beneficia mai mult de pe urma unor zone umede sănătoase decât de pe urma agriculturii intensive, care dăunează mediului local, aduce profituri doar companiilor agricole care de cele mai multe ori au sedii în afara Deltei şi subminează rezilienţa în faţa schimbărilor climatice", a declarat Hulea. "Este timpul să se pună capăt schemelor de subvenţii dăunătoare din Deltă şi să se protejeze urgent aceste zone umede prin desemnarea lor ca «zone de reconstrucţie ecologică de interes naţional»."

Legislaţia românească permite guvernului să protejeze astfel siturile speciale, permiţând anularea contractelor de concesiune şi plata de compensaţii titularilor lor, din bugetul naţional.

De asemenea, acest lucru ar crea un precedent important pentru Delta Dunării, care este cea mai mare zonă umedă naturală din Europa şi este esenţială pentru oameni şi natură. Denumită adesea "perla turismului românesc" datorită statutului său de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Delta a pierdut de-a lungul anilor suprafeţe semnificative, prin îndiguiri, desecări şi transformarea zonelor umede în terenuri agricole în timpul perioadei comuniste, ceea ce a afectat mijloacele de trai locale, în special pescuitul, şi a dus la pierderi dramatice de natură.

"În 2024, nu ne putem permite să pierdem mai multe zone umede. Având în vedere Strategia UE privind biodiversitatea, care solicită intensificarea protecţiei şi refacerii naturii, precum şi Iniţiativa regională Ramsar privind insulele sălbatice de pe Dunăre, există o oportunitate pentru conservarea zonelor umede", a declarat Dr. Musonda Mumba, secretarul general al Convenţiei privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională. "Zonele umede refăcute oferă servicii ecosistemice imense care contribuie la o economie bazată pe natură, cum ar fi turismul durabil. Acest lucru se aliniază cu tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede privind bunăstarea umană. Reconstrucţia ecologică are potenţialul de a stimula strategiile de conservare şi de dezvoltare regională în zonele inundabile şi în zonele umede. Prin urmare, trebuie să încurajăm colaborarea transfrontalieră pentru a proteja aceste zone umede vitale."

Autorităţile locale şi regionale au recunoscut recent importanţa reconstrucţiei zonelor umede, însă progresele înregistrate sunt limitate. Mai mult, persistă ameninţări majore la adresa ecosistemelor zonelor umede din Deltă, din cauza utilizării abuzive a subvenţiilor UE şi a menţinerii unor politici şi instrumente financiare care acordă prioritate utilizării terenurilor pentru agricultură. În prezent, terenurile agricole reprezintă aproape 13% din suprafaţa Deltei, mare parte dintre acestea fiind concesionate pentru o perioadă de până la 30 de ani unor mari companii agricole comerciale.

"Având în vedere echilibrul fragil al ecosistemelor sale de zone umede şi impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice, activităţile agricole comerciale pe scară largă în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt incompatibile cu dezvoltarea durabilă", a declarat Orieta Hulea.

"Viitoarea lege a UE privind refacerea naturii arată că România ar trebui să se concentreze pe refacerea Deltei Dunării - îmbunătăţind sănătatea acestei zone umede de importanţă globală şi aducând beneficii comunităţilor locale precum cea din Mahmudia, care se opun cu fermitate unei întoarceri a terenurilor inundate la agricultură intensivă", a adăugat Orieta Hulea.