XTB POLONIA:  Piaţa semiconductorilor versus tensiunile geopolitice

SUA şi-au dat seama prea târziu că au nevoie de producţia internă de semiconductori mai mult ca niciodată, deoarece Taiwanul este încă un loc incert, conform unui comunicat remis redacţiei. Globalizarea în avans din ultimele decenii le-a permis americanilor să uite asta pentru o vreme. Confruntaţi cu o penurie de cipuri pentru navigaţie, motoare şi electronice, producătorii auto vor pierde aproximativ 20 de miliarde de dolari în acest an, se arată într-o analiza a XTB Polonia, casă de brokeraj pe burse internaţionale.

Potrivit analiştilor Deutsche Bank, "războiul rece tehnologic" global va costa lumea peste 3,5 mii de miliarde de dolari numai în următorii cinci ani.

De asemenea, ar putea implica o scădere de până la 4% a PIB-ului unor economii precum China, Coreea de Sud şi ţările Uniunii Europene.

Potrivit sursei citate, permiterea Chinei să controleze Taiwanul ar anunţa dominaţia şi monopolul Chinei pe piaţa cipurilor, ceea ce, în practică, ar însemna o pârghie puternică chineză asupra economiei globale şi a producătorilor de tehnologie din SUA.

Infrastructura industrială a pieţei de producţie de precizie din Taiwan este atât de puternică, încât lumea ar trebui probabil să aştepte mai mult de un deceniu pentru a-şi reconstrui capacităţile.

SUA lucrează la un proiect de lege de închiriere a terenurilor pentru Taiwanul aliat, care ar ajuta insula să închirieze echipamente militare de la americani în condiţiile de rambursare propuse pe 10 ani.

Este piaţa de cipuri în pericol de a face implozie?

Problemele cu cipurile au fost anunţate de pandemie, când producătorii au redus capacitatea de producţie datorită blocajelor şi o scădere a consumului, în aşteptarea unei încetiniri, după care nu au reuşit să acopere creşterea cererii pentru dispozitive.

Producătorii de automobile au început să se plângă de prelungirea termenelor limită pentru semiconductori din cauza politicii anterioare de comenzi "doar la timp" care vizează reducerea creării de rezerve inutile.

Piaţa a fost afectată şi de un val de incendii în infrastructura cheie, precum cele de la fabrica ASL de lângă Berlin sau de la fabrica japoneză Nittobo.

Toate acestea s-au tradus în lipsuri esenţiale, timpi de nefuncţionare şi timpi de aşteptare prelungiţi pentru livrare.

Un război teoretic între China şi Statele Unite asupra Taiwanului, în timpul căruia infrastructura insulei ar fi distrusă, ar avea ca rezultat o implozie a pieţei semiconductorilor de care ar suferi companiile de tehnologie occidentală precum Intel, AMD, dar şi cumpărătorii de cipuri precum Apple şi Tesla (din moment ce China este practic deja deconectată de la lanţurile de aprovizionare ale Taiwanului).

Piaţa de valori include în preţul curent un viitor pesimist pentru producătorii de cipuri.

Odată cu recesiunea globală şi fricţiunile geopolitice dintre Beijing şi Washington, colapsul pare mai probabil astăzi decât oricând.

Statele Unite, totuşi, în mod clar nu sunt pe cale să renunţe şi indică o cooperare sporită şi o prezenţă mai mare pe insulă.

De ce este de interes Taiwanul?

O companie din Taiwan, Taiwan Semiconductors este responsabilă pentru aproximativ 65% din producţia totală de semiconductori din lume şi 90% din producţia modelelor lor de ultimă generaţie.

Aproape 60% din veniturile globale din semiconductori sunt consolidate în Taiwan, subliniază sursa citată.

Având capacitatea de a scala producţia de cipuri în 5 nm şi cipuri mai mici, Taiwan s-a dovedit a fi un loc de pelerinaj pentru giganţii tehnologiei.

Datorită tendinţei de a introduce semiconductori în cele mai mici şi mai eficiente cipuri posibile şi a accesului la forţă de muncă din Taiwan mai ieftină şi eficientă, companiile din SUA au fost dornice să redirecţioneze producţia concentrându-se pe design şi proprietate intelectuală.

Bazându-se pe producţia ieftină din Taiwan, giganţi precum Intel, AMD şi Apple au reuşit să câştige marje mai mari din vânzările de produse.

Din cauza capacităţii sale masive de producţie, Taiwan a devenit epicentrul global al fricţiunilor geopolitice.

Afacerea cu semiconductori este extrem de dificilă. Construcţia unei fabrici de semiconductori durează până la 2 ani (cu lipsuri actuale, poate dura mai mult), iar din cauza costurilor enorme şi a coordonării lanţurilor de aprovizionare, costul investiţiei nu este recuperat decât în alţi 5 ani.

China consideră Taiwanul o parte integrantă a propriului său teritoriu, cauzând noi probleme în lanţurile de aprovizionare şi ameninţând să închidă strâmtoarea Taiwan, cea mai circulată rută de marfă din lume.

În prezent, producţia de semiconductori a Chinei reprezintă doar 5% din cererea globală, cu produse care încă de obicei imită inutil tehnologia occidentală.

De exemplu, producătorii din Uniunea Europeană deţin încă de două ori cota de 10% a Chinei pe piaţa globală de cipuri.

Beijingul, însă, nu vrea să accepte cu blândeţe o poziţie de dependenţă.

În 2020, China a cheltuit 350 de miliarde de dolari pe importurile de semiconductori, o sumă care a depăşit cheltuielile pentru importurile de petrol.

Chinezii lucrează la o metodă alternativă de producere a cipurilor de a treia generaţie, prin amestecarea nitrurii de galiu cu carbură de siliciu, ceea ce ar putea implica o scalare mai uşoară a producţiei şi o performanţă mai bună a cipului.

Până în 2025, cheltuielile chineze pentru progresele tehnologice ar putea ajunge până la 1,5 mii de miliarde de dolari, cea mai mare parte din acestea fiind destinată pieţei semiconductorilor, subliniază sursa citată.

Până în 2025, China intenţionează, de asemenea, să crească producţia internă suficient pentru a-şi acoperi complet propriile nevoi.

Între timp, Taiwan a recunoscut că, datorită fricţiunilor geopolitice, ambuteiajelor din lanţurile de aprovizionare şi naraţiunii ţărilor privind creşterea capacităţilor proprii de producţie, rolul său de monopol se poate diminua în timp.

Uniunea Europeană, care îşi propune să deţină o cotă de 20% din piaţa globală a cipurilor până în 2030, a decis, de asemenea, să-şi extindă capacitatea de producţie de semiconductori.

Dragonul chinezesc nu răsuflă foc?

Cel mai mare importator de chipsuri taiwaneze până în prezent a fost, desigur, China.

Astăzi, exporturile către China s-au deteriorat, iar China însăşi, pe lângă o criză economică profundă, este ameninţată de colapsul tehnologic.

Fabricile de cipuri din China sunt capabile să producă cipuri în tehnologie de 14 nm care le permite să fie instalate în maşini de spălat, maşini de spălat vase şi maşini, dar nu în laptop-uri sau smartphone-uri.

În acelaşi timp, SUA blochează importurile din China, făcând presiuni pe producători să nu vândă componente Chinei.

În trecut, China a experimentat producţia avansată de cipuri, dar nu a avut succes în acest domeniu.

Companiile mari, precum SMIC, încă nu au făcut faţă cerinţelor noilor tehnologii şi, potrivit analiştilor, sunt cu 5 până la 6 ani în urmă faţă de industria de precizie din Taiwan.

China este împovărată de lipsa proprietăţii intelectuale, iar mediul economic actual nu este propice dezvoltării tehnologice şi comerţului liber.

Probleme cu piaţa PC-urilor

De parcă nu ar fi suficient, producătorii americani de semiconductori AMD şi Intel au recunoscut că cererea de computere desktop se deteriorează.

Problema este că rata decelerării cererii este mai mare decât şi-au asumat ambele companii în previziunile pesimiste din această vară.

Directorul financiar al Intel, David Zinsner, a indicat că cererea de computere s-a deteriorat chiar mai mult decât indicau estimările, care au inclus o scădere de 10% de la an la an.

Această prognoză pe care compania a făcut-o în timpul sezonului de câştiguri din iulie a accelerat vânzările de acţiuni.

Zinser a subliniat că motivele slăbirii pieţei sunt în principal vânzările mai scăzute din China şi mediul macroeconomic dificil prin care cererea de noi tehnologii încetineşte. Directorul nu a fost însă tentat să actualizeze prognoza.

Reamintim că, de curând, în aprilie, Intel a prognozat o revenire a pieţei PC-urilor, în a doua jumătate a anului, pe care a retras-o după rezultatele pentru Q2.

Potrivit estimărilor IDC Technologies, livrările de PC-uri la nivel mondial au scăzut cu 15%, începând cu 2021.

Dan McNamara, directorul diviziei de afaceri a AMD, a confirmat, de asemenea, că cererea actuală de PC-uri este în scădere şi că perspectivele de creştere sunt chiar mai slabe decât se aştepta.

AMD a estimat în mod optimist o scădere cu 1,5% a cererii de componente de computere personale anul trecut. Directorul producătorului de cipuri a dezvăluit că declinul va fi mai mare.

Privind la Intel, situaţia nu ar trebui să surprindă. Ambele companii, la unison, spun că piaţa PC-urilor este chiar mai slabă decât se presupuneau aşteptările lor deja "pesimiste".

Succes cu orice preţ

În ciuda tulburărilor de pe piaţa globală, Intel a indicat o dată pentru lansarea procesorului "Raptor Lake" de generaţia a 13-a, care a fost anunţat de aproape 2 ani.

Prezentarea va avea loc pe 27 septembrie, ca parte a conferinţei "Intel Innovation", care va fi lansată de CEO-ul companiei, Pat Glesinger.

Odată cu lansarea, Intel şi-a confirmat capacitatea de a furniza cele mai eficiente unităţi din punct de vedere tehnologic, depăşind puterea rivalului Ryzen 7000 de la AMD.

Recent, afacerea Intel a fost afectată şi de lovitura masivă din partea Apple, care a abandonat aprovizionarea cu produsele companiei şi şi-a schimbat furnizorul de semiconductori folosind produsele ARM din Marea Britanie, care a fost achiziţionat de Apple în 2020 pentru 40 de miliarde de dolari.

Compania începe acum să concureze cu Apple pe piaţa de minicalculatoare şi a lansat un model NUC 12 Enthusiast echipat cu propriile componente de ultimă generaţie, la preţul de două ori mai mare decât un Mac Studio.

Cu toate acestea, probabil că acest lucru nu va fi suficient pentru a preveni o perioadă de tulburări pe piaţa cipurilor.

Deteriorarea pieţei desktop şi problemele cu restricţiile de export către China, care a fost cel mai mare importator de cipuri până în prezent, afectează în mod evident din acţiunile Advanced Micro Devices (AMD.US), Micron Technology (MU.US) şi Taiwan Semiconductor (TSMC), se mai arată în comunicat.