Yanis Varoufakis ar putea fi acuzat de înaltă trădare

--------------

Actualizare 16:20 BCE a menţinut plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinată băncilor elene

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a menţinut nemodificată finanţarea de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA), care pot accesa acum fonduri de aproape 91 miliarde de euro, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Menţinerea plafonului a fost decisă deoarece Banca Centrală a Greciei nu a solicitat o majorare, susţin sursele.

Luna aceasta, BCE a majorat de două ori finanţarea de urgenţă destinată creditorilor eleni cu câte 900 milioane de euro, după acordul privind al treilea plan de asistenţă financiară pentru Grecia.

Aceşti bani au permis redeschiderea băncilor din Grecia în 20 iulie, după trei săptămâni. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase săptămânal de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita ca populaţia să fie nevoită să facă zilnic coadă la ATM-uri.

Băncile greceşti depind de fondurile oferite de Banca centrală cu aprobarea BCE pentru a putea rămâne pe linia de plutire pe fondul retragerilor masive de depozite din ultimele săptămâni.

(E.D.)

---

Actualizare 16:13 Reacţia lui Varoufakis: "Conceperea planurilor de urgenţă este un act de înaltă trădare"

Într-o reacţie pe Twitter a fostului ministru grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, la un articol de opinie publicat de economistul Paul Krugman în The New York Times, acesta notează: "Nu ai auzit Paul? Să faci planuri de urgenţă vs troika neaprobate de troika = Înaltă Trădare".

(A.C.)

---

Actualizare 14:38 Kathimerini: Sosirea reprezentantului FMI în Grecia a fost amânată

Sosirea la Atena a Deliei Velculescu, românca numită recent în postul de şef al misiunii FMI în Grecia, a fost amânată pentru joi, au declarat surse guvernamentale elene pentru Kathimerini.

Prima rundă a discuţiilor la nivel tehnic între reprezentanţii Greciei şi cei ai creditorilor internaţionali privind al treilea pachet de asistenţă financiară au început marţi şi ar urma să se încheie vineri, susţin sursele. Parlamentul Greciei a adoptat două pachete de reformă, ca parte a condiţiilor impuse de creditorii internaţionali în schimbul asistenţei financiare de 86 miliarde de euro (94 miliarde de dolari).

Una dintre condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este înfiinţarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene, iar banii rămaşi vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

Săptămâna trecută, Grecia a obţinut un credit punte de 7,16 miliarde de euro de la Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM), bani suficienţi pentru a asigura finanţarea Greciei până la finalizarea negocierilor cu creditorii internaţionali pentru un nou program de ajutor, al treilea program de acest fel după 2010. Negocierile pentru asistenţa financiară a cărei valoare este estimată la 86 de miliarde de euro ar urma să dureze mai multe săptămâni.

La cel de-al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va contribui cu o sumă cuprinsă între 40 şi 50 de miliarde de euro. Fondul Monetar Internaţional are în prezent la dispoziţie pentru Grecia 16 miliarde de euro dintr-un program care va expira în luna martie 2016.

(E.D.)

---

Curtea Supremă de Justiţie din Grecia a trimis ieri, către Parlamentul de la Atena, o plângere formulată împotriva fostului ministru de finanţe, Yanis Varoufakis.

Conform plângerii, ex-ministrul ar putea fi acuzat de "înaltă trădare" pentru modul în care a procedat în timpul negocierilor cu creditorii internaţionali, conform presei internaţionale. Plângerea notează că Varoufakis nu ar fi respectat mandatul pe care i l-a acordat poporul la alegeri, respectiv negocierea unui acord care să scoată ţara din recesiune.

Acum, Parlamentul grec trebuie să evalueze dacă Varoufakis, care este deputat, a acţionat în limitele atribuţiilor sale. Dacă Legislativul va considera că există motive suficiente pentru o anchetă în cazul ex-ministrului, atunci va fi supusă la vot ridicarea imunităţii sale parlamentare.

Plângerea a fost întocmită înaintea celui mai recent scandal declanşat de ştirea potrivit căreia Varoufakis şi un apropiat al său din minister au pus la cale un plan secret de trecere la drahmă, care presupunea clonarea "identităţii fiscale" a tuturor contribuabililor. Planul, însă, nu a primit aprobarea premierului Tsipras.

O a doua plângere împotriva fostului ministru de finanţe este pregătită de un grup de avocaţi şi priveşte în mod direct aceste relatări referitoare la planul de revenirea la drahmă. Autorii acesteia îi vor imputa lui Varoufakis, printre altele, infracţiunea de divulgare a datelor personale ale contribuabililor.

Varoufakis a explicat ieri, într-un articol publicat în Financial Times, că planul său (Planul B) a urmărit salvarea economiei Greciei prin soluţionarea deficienţelor provocate de criza de lichidităţi.

"Troica creditorilor le-a impus restricţii teribile de suveranitate naţională miniştrilor greci, care nu mai au acces în propriile ministere la departamente cheie pentru implementarea de politici inovatoare", scrie fostul ministru, adăugând că măsurile avute în vedere au vizat tocmai recuperarea acestei autorităţi.

Yanis Varoufakis susţine că s-a bazat pe ideea simplă a anulării multilaterale a arieratelor între stat şi sectorul privat, folosindu-se actuala platformă electronică de plăţi a finanţelor publice. Astfel, contribuabilii - persoane fizice sau juridice - şi-ar fi putut crea conturi de rezervă, care ar fi fost creditate cu sumele ce le erau datorate de stat. Ulterior, spune fostul ministru, aceiaşi contribuabili ar putut să transfere sume din aceste conturi către stat sau către orice alt titular al unui asemenea cont.

• Atena şi creditorii discută aspectele tehnice ale viitorului plan de sprijin

Reprezentanţii Greciei şi cei ai creditorilor internaţionali au început să discute, luni seara, pe marginea aspectelor tehnice ale viitorului plan de asistenţă financiară, iar negocierile propriu-zise sunt aşteptate să înceapă zilele următoare.

Negocierile ar fi trebuit să înceapă vineri, la Atena, dar au fost amânate câteva zile, din motive organizatorice.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că este important ca negocierile să aibă loc într-un ritm rapid şi să ţină cont de termenele limită.

• Şeful Căilor Ferate din Austria: "Ţintele şi aşteptările FMI privind privatizările din Grecia sunt nerealiste"

Ţintele şi aşteptările stabilite de Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la procesul de privatizare din Grecia sunt extrem de nerealiste, potrivit afirmaţiilor şefului Căilor Ferate din Austria (OBB), Christian Kern.

Referindu-se la suma estimată de Fond că ar fi obţinută în urma acestei privatizări, Kern a spus, citat de revista Trend, că "FMI nu are nicio legătură cu realitatea".

În opinia sa, sectorul căilor ferate din Grecia nu ar trebui privatizat.

Amintim că negocierile pentru cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară destinat Greciei, în valoare de până la 86 miliarde de euro, sunt aşteptate să se finalizeze cel târziu până în 20 august.