Zi decisivă pentru viitorii procurori şefi

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ar urma să anunţe, astăzi, propunerile sale pentru conducerea Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Predoiu a menţionat, ieri, că la DNA este nevoie de un mesaj de continuare a luptei anticorupţie şi de calitate a anchetelor, astfel încât să se soldeze cu soluţii solide de trimitere în judecată, pentru că încă ne confruntăm cu un fenomen al corupţiei pe care numai cine nu vrea să îl vadă nu îl vede.

Domnia sa a insistat pe criteriul potrivirii profilului candidatului cu nevoia instituţiei şi pe criteriile de integritate: "Criteriile de integritate sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii. Dar trebuie să definim ce înseamnă formal o situaţie de integritate, respectiv o situaţie care iese din sfera integrităţii. Toate deciziile pe care le voi lua vor fi după finalizarea acestor interviuri şi după ce voi lua în calcul toate considerentele care ţin de profesionalism, de experienţă şi de nevoia Ministerului Public".

Pentru funcţia de procuror general şi-au depus candidatura opt procurori: Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu - Marian Drilea - Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu.

Parchetul General funcţionează fără procuror-şef plin din luna aprilie, când s-a încheiat mandatul lui Augustin Lazăr. Acesta s-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Procurorii din Consiliul Superior al Magis-traturii (CSM) au decis atunci ca procurorul şef adjunct Bogdan Licu să preia funcţia de procuror general interimar pentru o perioadă de cel mult două luni. De atunci, mandatul acestuia a fost prelungit.

Fostul ministru Tudorel Toader a declanşat o procedură de numire în funcţia de procuror general, dar în aprilie i-a respins pe toţi cei patru candidaţi - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Pentru funcţia de procuror-şef al DNA şi-au depus candidatura cinci candidaţi: Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru şi Călin Nistor, actualul procuror-şef interimar. Ionuţ Botnaru s-a retras din cursă.

Direcţia Naţională Anticorupţie a rămas fără şef plin în 9 iulie 2018. Atunci, funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret de preşedintele Klaus Iohannis, după o decizie a Curţii Constituţionale.

Ministrul de atunci al Justiţiei Tudorel Toader, cel care a şi propus revocarea Laurei Codruţa Kovesi, a vrut să o numească la şefia DNA pe Adina Florea, ajunsă între timp la Secţia de anchetare a magistraţilor. Preşedintele Klaus Iohannis a respins-o însă de trei ori pe Adina Florea, pe care fosta şefă a CSM Lia Savonea a încercat apoi de şapte ori să o numească la conducerea Secţiei speciale.

Interimatul la şefia DNA a fost asigurat pentru şase luni de către procurorul Anca Jurma, care în ianuarie 2019 a anunţat că nu mai vrea prelungirea mandatului. De atunci, Călin Nis-tor, procuror-şef adjunct în mandatul lui Kovesi, este interimar la conducerea DNA.

În mandatul său de ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a organizat concurs şi pentru şefia DNA, însă i-a respins pe toţi cei 4 candidaţi: procurorii Marius Iacob, Cristian Lazăr, Elena Grecu şi Florentina Mirică, susţinând că programele de management ale acestora "nu reflectă situaţia actuală cu care se confruntă DNA şi nici soluţiile necesare pentru rezolvarea problemelor".

Pentru conducerea DIICOT şi-au depus candidatura cinci procurori: Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu(fostul şef al DIICOT).

Propunerile ministrului Justiţiei vor fi avizate de plenul Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. După aceea, ele vor fi trimise la Palatul Cotroceni pentru aprobare de către preşedintele Klaus Iohannis. Conform legislaţiei în vigoare, preşedintele nu poate refuza, decât o singură dată, motivat, propunerea făcută de ministrul Justiţiei.