Băncile trebuie să îşi asume responsabilitatea fiecărui credit acordat, în ceea ce priveşte evaluarea riscului, inclusiv din perspectiva debitorului, este de părere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR), care a precizat, ieri, într-o conferinţă de profil: "În prezent, este evident faptul că, în România, traversăm o perioadă efervescentă la nivel legislativ.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră stârneşte opinii pro şi contra cu privire la posibilele implicaţii asupra turismului şi a zonei din punct de vedere al protecţiei mediului.

Băncile cipriote nu au realizat, în anii de după criza financiară din 2013, reducerea dorită a creditelor neperformante, conform guvernatorului Băncii Centrale de la Nicosia, Chrystalla Georghadji, care susţine că reducerea continuă a aces­tor împrumuturi la niveluri sustenabile este un obiectiv principal, informează Cyprus Mail.

Oficialii BCE repetă la ne­sfârşit că stabilitatea preţurilor este obiectivul primar al instituţiei, conform prevederilor din Tratatul Uniunii Europene.

Dificultatea de a face afaceri în România a crescut în ultimii ani din cauza mai multor fenomene, consideră Iancu Guda, Services Director Coface şi Preşedinte AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România), care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

Reporter: Cât de sigure la seism sunt imobilele construite în ultimii ani?

Claudiu Georgescu: Riscul seismic este o realitate pe care nu putem să o contestăm. Problema este cum ne raportăm la acesta. România are legi şi normative speciale pentru clădirile cu risc seismic. Faţă de eurocodurile de proiectare, ţara noastră are o anexă specială, la proiectare, care prevede riscul seismic şi ar fi normal ca tot ce se construieşte să fie în aceşti parametri. Au fost cazuri - dar nu putem să generalizăm pentru că nu există nici probe, nici rapoarte - în care unii constructori au încercat să fenteze, dacă putem spune astfel, prevederile pe care arhitecţii şi inginerii structurişti le-au inclus în proiectele lor, dar au fost relativ foarte puţine pentru că se ştie că trasabilitatea produsului, începând de la material până la construcţie, este foarte clar definită şi în cazul în care se întâmplă ceva, se ştie cine este res­ponsabil.

România a înregistrat în anul 2017 o creştere economică record, care s-a bazat, însă, cu precădere pe consum, susţine consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu pe blogul său (http://cosmin-marinescu.ro), adău­gând: "Contribuţia investiţiilor a devenit pozitivă, însă factorul investiţional este încă redus, ceea ce ar putea afecta creşterea sustenabilă pe termen mediu şi lung. Contextul macroeconomic actual este unul al contrastelor, împletite în spirala creştere economică record - deficite bugetare înalte, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a încadrat totuşi în ţinta de 3% din PIB, prin sacrificarea programului de investiţii publice şi prin măsuri corective".

Siderurgiştii din ţara noastră îi cer premierului Viorica Dăncilă să intervină pentru excluderea ţării noastre de la aplicarea măsurilor fiscale impuse de administraţia Statelor Unite ale Americii.

În acest sens, Uniunea Producătorilor de Oţel din România (UNIROMSIDER) şi Uniunea Producătorilor de Ţevi din Oţel din România (UNITUB) i-au transmis, ieri, o scrisoare prim ministrului nostru, în care au precizat: "După cum se cunoaşte, în data de 08.03.2018, preşedintele SUA, Donald TRUMP, a semnat documentul prin care, în termen de 15 zile, se aplică taxe de 25% la importurile de oţel şi 10% la importurile de aluminiu. Această decizie luată de Administraţia SUA afectează grav industria metalurgică din România prin reducerea drastică a exporturilor româneşti pe piaţa SUA.

Vicepremierul Paul Stănescu, minis­trul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ministrul Tineretului şi Sportului, Ioana Bran, consilierul onorific al primului - ministru, Gheorghe Popescu şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Investiţii au susţinut o conferinţă de presă legată de organizarea Euro 2020.

Grecia, Anglia şi Franţa sunt trei dintre ţările în care suporterii au provocat incidente grave, fiind o adevărată minune că nu s-a petrecut o tragedie pe niciunul dintre stadioanele unde au existat evenimente neplăcute.

Devine tot mai evident că forţele de ordine pot fi luate foarte uşor prin surprindere atunci când grupuri organizate de ultraşi decid să-şi regleze, pe stadion, conturile cu suporterii rivali, cu conducerile cluburilor sau chiar cu proprii jucători.

Boicotarea Campionatului Mondial de Fotbal, care se va desfăşura în această vară în Rusia, a fost repusă pe tapet. De aceas­tă dată, discuţia nu a mai plecat nici de la corupţia care şi-a făcut cuib la sediul FIFA, nici de la agresivitatea suproterilor ruşi, care au creat mari neplăceri în Franţa la Campionatul European, ci de la o chestiune care nu are nicio legătură cu sportul, ci mai degrabă cu filmele cu Bond, James Bond. Este tot mai evident că această competiţie sportivă a devenit un mijloc de presiune împotriva Rusiei.

"Deutsche Bank" AG, cea mai mare bancă din Germania, a stabilit, duminică, intervalul de preţ pentru oferta publică iniţială (IPO) planificată a diviziei sale de administrare a activelor, evaluând-o la un maxim de 7,2 miliarde de euro (8,86 miliarde dolari), anunţă Reuters.

Titlurile Sphera Franchise Group (SFG), ce au fost listate la începutul lunii noiembrie a anului trecut pe Segmentul Principal al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), au crescut cu 9,14%, în ultima săptămână (perioada 2 martie - 9 martie) urcând, astfel, prima poziţie în topul rentabilităţilor bursei locale, în intervalul menţionat.

Autorităţile elene vor organiza, în 14 martie, o licitaţie de titluri de trezorerie cu maturitatea la 12 luni, aces­ta fiind cel mai recent pas pe care îl face Grecia către ţelul ambiţios de a-şi recâştiga accesul deplin la pieţele internaţionale de obligaţiuni, în cursul lui 2018, anunţă Associated Press.

Începem cu lucrurile cunoscute. Aţi văzut ce diferenţă este între felul în care se parchează în oraşele civilizate şi felul în care se parchează în Bucureşti. Dar de ce folosesc eu verbul "a parca"? În Bucureşti, de la o vreme, unii şoferi îşi abandonează maşinile direct în stradă. Am văzut maşini "parcate" pe banda a II-a, pe zebră sau fix pe liniile de la mijlocul drumului.