ZIUA FRANŢEI Investiţiile directe franceze, un sprijin puternic pentru dezvoltarea economiei româneşti

Investiţiile directe ale celor aproximativ 4000 de companii franceze în ţara noastră, investiţii a căror valoare totală a fost anul trecut de 9,7 miliarde euro, care au dus la crearea a peste 125.000 locuri de muncă, reprezintă un sprijin puternic pentru dezvoltarea economiei româneşti, au afirmat participanţii la Forumul de Afaceri Franco-Român "Împreună pentru Europa. Mai puternică, mai verde, mai sigură", organizat în urmă cu zece zile la Bucureşti de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER).

Modul în care Franţa şi-a susţinut industria naţională în crizele suprapuse din ultimii trei ani reprezintă un model de patriotism economic, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea evenimentului ce s-a desfăşurat în 3 şi 4 iulie.

"Nu putem obţine o creştere economică sustenabilă decât printr-un model bazat pe investiţii publice masive în infrastructură, energie şi industrie, în special cea agroalimentară. (...) Ambiţia noastră este să susţinem firmele mici şi mijlocii româneşti care să devină elemente solide în lanţurile valorice capabile să producă efecte de multiplicare economică la nivel regional. Ne dorim şi mai multe companii locale care să ajungă atât de performante încât să devină furnizori de prim rang pentru concerne precum Michelin, Dacia sau Carrefour. Însă folosind expertiza unor investitori de talia lui Engie sau Total care să ajute România să-şi diversifice şi multiplice proiectele în zone precum energiile regenerabile şi eficienţa energetică. Totodată, suntem decişi să jucăm curajos cartea digitalizării accelerate a marilor infrastructuri publice. Iar aici drumul corect este unul singur: să preluăm în mod organic din experienţa unor actori economici de talia Orange în telecomunicaţii sau Atos în IT, cu energia unor start-up-uri româneşti care au crescut impresionant în ultimii ani, companii precum FintechOS sau Druid. Sunt deja nume sonore lansate de România în avanpostul mondial din zona noilor tehnologii şi mi se pare o eroare să nu profităm de acest potenţial uriaş", a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Şeful Guvernului s-a referit şi la problema forţei de muncă, ce reprezintă o temă fierbinte atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei străini. "Aud de la toţi investitorii străini sau români că sunt îngrijoraţi de problema resursei umane, ca să nu mai vorbesc de bătălia crâncenă pentru angajaţi supercalificaţi. Ştiu că deficitul de talente este o problemă în toate economiile europene, iar aici trebuie să recunosc rolul esenţial al marilor corporaţii franceze. Centre de excelenţă precum cel al Dacia Renault, şi nu numai, reprezintă piloni strategici de stabilitate pentru a păstra marile talente în ţara noastră! Pentru asta, mulţumesc investitorilor francezi cărora le garantez că actualul Guvern va contribui la un climat economic şi legislativ stabil şi predictibil", a adăugat premierul Marcel Ciolacu, care a mulţumit la finalul discursului său Franţei pentru sprijinul acordat ţării noastre în parcurgerea drumului de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), al cărei sediu este la Paris.

Olivier Becht, ministru delegat în cadrul Ministerului francez pentru Europa şi pentru Afacerile Externe, responsabil pentru Comerţ Exterior, Atractivitate şi prezenţa franceză pe plan internaţional, a arătat:

"Franţa este al treilea investitor străin în România, se află pe locul al IV-lea în privinţa investiţiilor din energie şi aproape şi-a dublat în ultimii ani numărul investiţiilor din România, ceea ce arată că nici războiul declanşat ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina nu a împiedicat dinamica în creştere a relaţiilor comerciale franco-române. Astăzi avem peste 4.000 de companii cu capital integral francez în ţara dumneavoastră, întrfeprinderi în care lucrează peste 125.000 de angajaţi români. Avem o colaborare economică în creştere, mai ales în infrastructură, în energie, în domeniul cercetării-inovării, chiar şi în agricultură. Suntem interesaţi de dinamismul remarcabil al ecosistemului tehnic românesc, care a dus chiar la investiţii româneşti în Franţa, în acest domeniu. Toate acestea sunt rezultatele parteneriatului pe care îl construim împreună în jurul unei Europe mai puternice, mai reziliente, mai suverane şi mai verde".

Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fost ambasador al ţării noastre la Paris, a subliniat încă o dată sprijinul pe care Franţa îl acordă României pentru aderarea la OCDE.

"Avem nevoie de această integrare pentru o lume mai justă, mai integrată, mai democrată, în interesul cetăţenilor săi. Cheia atractivităţii pentru investitori stă în aderarea la OCDE. Evenimentul de astăzi contribuie, prin vizibilitatea sa, la procesul de aderare. Avem garanţia că procesul de aderare a fiecărei ţări va fi în funcţie de propriile merite", a afirmat Luca Niculescu.

La rândul său, Julien Munch, preşedintele CCIFER, a afirmat că parteneriatul dintre oamenii de afaceri francezi şi omologii lor români, şi dintre companiile franceze şi instituţiile statului urmăreşte depăşirea crizelor actuale şi implementarea conceptelor privind economia verde, privind digitalizarea şi dezvoltarea cercetării-inovării, concepte lansate de actuala Comisie Europeană.

"În 2022, valoarea investiţiilor franceze în România a fost de 9,7 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproape 10% din nivelul total al investiţiilor străine directe în această ţară. Valoarea schimburilor comerciale directe a crescut anul trecut cu peste 26,4%, ajungând la 277,4 miliarde euro. Investiţiile franceze au contribuit la dezvoltarea unor domenii strategice pentru România, precum energia, agricultura, industria automotive, industria agro-alimentară, aviaţia, finanţe şi bănci, digitalizare, telecomunicaţii, materiale de construcţii şi sănătate. Ceea ce căutăm este o viziune despre viitor. (...) În acest context, vă invităm, prin intermediul acestui Forum, să găsim oportunităţile de creştere pe care trebuie să le valorificăm pentru această Europă mai verde, mai puternică şi mai sigură. Uniunea Europeană este despre noi toţi, societăţile noastre, ţările noastre, companiile noastre, vieţile noastre în calitate de cetăţeni europeni. CCIFER vă propune astfel să răspundem provocărilor momentului cu pragmatism şi conştiinţă europeană. Întrucât transformă provocările în oportunităţi, companiile sunt actori esenţiali pentru dezvoltarea economică a unei ţări şi pentru prosperitatea cetăţenilor", a afirmat Julien Munch.

Participanţii la eveniment au discutat despre tranziţia ecologică, despre resursele foarte mari de dezvoltare pe care România le are pe parte de energii regenerabile şi despre predictibilitatea legislativă, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pentru ca investitorii să poată implementa cu succes proiectele privind noile capacităţi de producţie care vor duce la creşterea economiei naţionale

2022 a fost un an foarte bun în domeniul comasărilor şi achiziţiilor (M&A), a arătat Răzvan Butucaru, Partner Mazars, care a punctat că tranzacţiile de acest gen au crescut cu 17% faţă de 2021, iar tendinţa va rămâne crescătoare şi pentru perioada următoare. El a arătat că cele mai atractive sectoare sunt energia, digitalul şi industrialul, dar există potenţial în România şi pentru logistică, transporturi şi domeniul pharma. De asemenea sunt importante predictibilitatea fiscală şi modul în care se va face digitalizarea.

România rămâne o destinaţie atractivă pentru investiţii, a afirmat Costin Borc (SNEF Group), printre atuurile ţării noastre numărându-se calitatea forţei de muncă (în ciuda emigrării), orientarea geopolitică, securitatea personală şi a proprietăţii. Totuşi, România are şi puncte slabe, a arătat Borc, printre care lipsa predictibilităţii - "nu putem fi siguri pe cadrul legislativ, deoarece este dependent de cicluri electorale"-, precum şi densitatea agenţiilor de reglementare, care "complică lucrurile, în loc să le simplifice printr-o bună colaborare"

James Hanson (Aegis) a arătat că sectorul investiţiilor este susţinut de PNRR, dar implementarea programelor este greoaie pentru ca nu există resursa umană în construcţii în prezent. El a pledat şi pentru flexibilizarea sistemului public, pentru a accepta soluţii care vin din mediul privat.

"Viitorul industrial al Europei implică trecerea de la problematica crizelor succesive - materie primă, energie, continuitatea lanţurilor de aprovizionare - la generarea de valoare adăugată prin digitalizare, inovaţie şi dezvoltare de competenţe. Acestea sunt ingredientele strategice pentru împlinirea ambiţiei de suveranitate industrială la nivel european, în special în contextul provocărilor şi oportunităţilor oferite de tranziţia verde", a arătat Adriana Record, director executiv al CCIFER.

Forumul de Afaceri Franco-Român a constituit pentru participanţi o ocazie de discuta deschis despre despre oportunităţile şi provocările existente atât în România, cât şi în Uniunea Europeană în domenii precum provocările climatice, tranziţia energetică, aderarea României la OCDE, atractivitatea ţării noastre pentru investitori străini, colaborarea franco-română pentru crearea de valoare adăugată în sectoare strategice în scopul consolidării suveranităţii economice a Europei, tranziţia digitală şi atragerea forţei de muncă calificată.