ZIUA FRANŢEI "Parteneriatul franco-român este unul profund şi durabil"

Reporter: Care este stadiul parteneriatului economic franco- român, după un an de pandemie?

François Coste: Parteneriatul economic franco-român este unul istoric. Primele acorduri au fost stabilite acum 50 de ani, cu Renault şi Airbus. Parteneriatul franco- român este unul profund şi durabil, pentru că fiecare partener găseşte în el valoa­re adăugată. Investitorii francezi găsesc în România oportunităţi pentru creşterea accelerată pe o piaţă nesaturată din UE şi, de asemenea, o sursă de competitivitate prin utilizarea talentelor româ­neşti. De asemnea, pentru România beneficiile parteneriatului economic cu Franţa sunt evidente: capital şi savoir-faire, consolidarea sec­torială în jurul unor actori viabili, 125.000 de locuri de munca directe, contribuţia la internaţionalizarea şi creşterea valorii adăugate a economiei româneşti, dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare local cu ajutorul IMM-urilor cu capital autohton.

Cu un stoc de investiţii directe de 8,3 miliarde euro în 2019, reprezentând 9,4 % cotă de piaţă, Franţa este a treia sursă de capital străin în România. Avem o comunitate de afaceri puternică şi diversă din care fac parte atât filiale ale multinaţionalelor cu capital francez, ale căror mărci sunt foarte cunoscute şi apreciate de români, IMM-uri dinamice, cât şi asociaţii. Desigur, din CCIFER fac parte şi companii cu capital românesc sau terţ.

Prezenţa franceză este puternică - 37 din cele 40 de companii CAC 40 sunt prezente pe piaţa româneas­că şi sunt adesea lideri sau co-lideri în sectoarele lor. În total, în Româ­nia sunt circa 3600 de companii cu capital majoritar francez.

Un alt element de context este dat de cel mai recent barometru de conjunctură economică al CCIFER, din aprilie 2021, care arată că atractivitatea României pentru investitori revine acum, în general, la nivelurile din 2019. Ultimul barometru arată că moralul liderilor de companii este cel mai ridicat din ultimii ani, cu excepţia anumitor sectoare, precum horeca, turism şi transportul de persoane. De altfel, indicii macroeconomici le dau dreptate : constatăm că România traversează criza relativ bine din punct de vedere economic şi social.

Reporter: Cum aţi caracteriza piaţa şi economia franceză, acum după pandemie?

François Coste: România a trecut prin această criză fără precedent relativ mai bine decât Franţa. PIB-ul Franţei a suferit o contracţie de 8% în 2020, în timp ce România a avut printre cele mai mici contracţii economice la nivelul Uniunii Europene, estimate la 3,9%. Aceste diferinţe se explică din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, impactul social al crizei este redus în România pentru că România a intrat în această cu un deficit de mână de lucru, pe când Franţa avea deja un şomaj crescut.

În al doilea rând, Romania are o marjă de manevră mai amplă pentru că nivelul de datorie publică în Româ­nia raportată la PIB a fost de două ori mai mic decât cel al Franţei.

De asemenea, economia Româ­niei este mai puţin dependentă de sectoarele economice cele mai impactate de criză, precum turismul şi sectorul aeronautic. În Franţa, anual, înainte de 2019, veneau peste 80 de milioane de vizitatori străini. În România cifra este de 1,2 milioane, România având, totuşi, un potenţial turistic uriaş.

După pandemie, cel mai important este că cele două ţări îşi asumă imperativele europeene strategice. Vă reamintesc că imperativele strategice ale Uniunii Europene sunt tranziţia verde, tranformarea digitală şi rezilienţa europeană. Aceste imperative strategice sunt la baza planului naţional de relansă pentru toate ţările europene. Trebuie ca România, asemenea Franţei, să beneficieze din plin de planul de relansă. Consider că Franţa, în ciclul său economic, este mai bine pregătită decât Româ­nia pentru a realiza tranziţie verde.

Reporter: Ce consideraţi că trebuie făcut din partea statului pentru ca firmele din România să atingă gradul de rezilienţă al companiilor franceze?

François Coste: Există mai multe definiţii ale rezilienţei. Rezilienţa poate să însemne rezistenţa la şocuri, capacitatea de a le depăşi. În ce măsură putem considera că întreprinderile franceze sunt mai reziliente decât cele din România? Acestea sunt, în general, mai bine capitalizate. De asemenea, companiile franceze au un acces mai larg la credite bancare, în timp ce creditele comerciale între companii în România sunt de trei ori mai numeroase decât cele bancare. Companiile din Franţa au o diversitate de deschidere datorită nivelului lor de internaţionalizare mai avansat.

Autorităţile în România au avut o abordare foarte bună în ceea ce priveşte flexibilitatea muncii. Consider că, în România, break even point - adică volumul de activitate necesar pentru a acoperi toate cos­turile fixe ale unei companii - este mai scăzut decât în Franţa. Acesta este un element cheie de rezilienţă în timpul crizei.

Reporter: Din perspectiva parteneriatelor dintre companiile franceze şi române, sunteţi mulţumiţi de modul în care mediul privat de afaceri va fi sprijinit prin PNRR-ul depus de guvernul de la Bucureşti la Bruxelles? Ce reforme consideraţi că sunt necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a mediului de afaceri româ­nesc?

François Coste: Ne bucură orientarea autorităţilor publice de a distribui fondurile către proiecte elaborate împreună cu mediul privat. Din punc­tul nostru de vedere, sunt trei puncte care trebuie încă să fie reformate pentru o implementare potrivită a PNRR. Primul este posibilitatea de a orienta fondurile către proiecte private, care răspund nevoii publice şi stimulează o concurenţă sănătoasă cu soluţii publice. Al doilea este reforma legii achiziţiilor publice, care este în curs de actualizare şi, nu în ultimul rând, încrederea pe termen lung, care permite crearea de parteneriate public-private.

Reporter: La ce sumă s-au ridicat schimburile comerciale dintre Franţa şi România în primele şase luni ale anului 2021? Cum arată aceasta, în raport cu valoarea consemnată anul trecut, în plină pandemie, şi ce prag estimaţi că vor atinge anul acesta?

François Coste: În anul 2020, comerţul bilateral între Franţa şi Româ­nia s-a contractat cu 12,4% faţă de 2019, ajungând la 7,5 miliarde de euro. Dinamica relaţiilor comerciale dintre cele două ţări depinde de exporturile şi importurile Româ­niei. Iar exporturile României depind de competitivitatea Româ­niei, care are bune şi rele, cum arată Global Competitiveness Index al World Economic Forum. Deşi este bine pentru convergenţa în UE, creşterea foarte rapidă a costului factorului uman este o îngrijorare în România. Este o creşetere care nu poate fi compensată prin câştigul de productivitate. Importurile Româ­niei depind de creşterea economică, de PIB şi ne bazăm în continuare pe o rată de creştere foarte dinamică, cu importuri pentru consum, dar şi pentru echipamente persoanelor juridice.

Reporter: Care sunt principalele categorii de bunuri şi servicii pe care le schimbă între ele aceste două state?

François Coste: Comerţul bilateral este dominat de comerţul intra-ramură, dar şi de comerţul intragrup, determinat de densitatea filialelor franceze prezente pe teritoriul Româ­niei. Comerţul cu România este alcătuit în principal din vehicule rutiere, articole şi mijloace de producţie, precum şi din echipamente electrice. Dacia se situează pe primul loc în topul exportatorilor, cu un volum de 7% din totalul exporturilor din Româ­nia. În industria automotive importanţi exportatori sunt Michelin, Faurecia, Valeo. Un exportator relevant este şi Airbus, pentru industria aeronautică, fabricând şi exportând din România piese pentru avioane civile.

Reporter: Care sunt sectoarele economice cu ponderea cea mai mare în rândul investitorilor francezi în România?

François Coste: Prezenţa franceză în România este dominată de industrie şi de comerţul en gros şi cu amănuntul. De cele mai multe ori lideri pe piaţa locală, companiile franceze contribuie la consolidarea unui ecosistem economic solid, conectând furnizori şi clienţi şi creând un număr important de locuri de muncă directe în România. Mediul de afaceri franco-român este construit în jurul unui ecosistem divers de IMM-uri.

Pe piaţa auto, grupul Renault- Dacia angajează în mod direct aproape 18.000 de persoane, Michelin a creat 4.500 de locuri de muncă directe, Faurecia si Valeo au o prezenţă semnificativă. În industrie, in afara indus­triei auto, grupurile Saint Gobain, Airbus, Air Liquide, Danone... joacă un rol important în activitatea economică locală. În sectorul energetic, grupul ENGIE este cel mai mare dis­tribuitor de gaze de pe piaţa locală. Cu aproape 11 milioane de clienţi, grupul Orange este cel mai mare operator de telefonie mobilă din România şi face investiţii semnificative. În IT, ne bucurăm de prezenta Atos, Thales, CapGemini, Pentalog...În retail, Carrefour este al treilea cel mai mare distribuitor, iar Auchan, Leroy-Merlin, Decathlon, Cora sunt, de asemenea, jucători foarte importanti. În sectorul bancar, BRD - Groupe Societe Generale este a treia cea mai mare bancă comercială din ţară în ceea ce priveşte activele, în timp ce Groupama este un leader în sectorul asigurărilor.

Reporter: Care este cel mai mare atu al României din punct de vedere economic şi cum poate fi el valorificat? În ce anume constă potenţialul pentru o creştere economică sustenabilă?

François Coste: România are mai multe atuuri. Investitorii găsesc în România oportunităţi pentru creşterea accelerată pe o piaţă nesaturată din UE şi, de asemenea, o sursă de competitivitate prin utilizarea talentelor româneşti. Aceste atuuri pot fi valorizate, după cum menţiona de curând şi primul ministru Florin Câţu, prin colaborarea cu investitorii cu capital străin sau autohton.

O economie sustenabilă depinde de tranziţia verde şi, de asemenea, de rezilienţa europeană. Pentru a ameliora competitivitatea Româ­niei, trebuie avute în vedere cele cinci priorităţi ale comunităţii de afaceri vizând creşterea competitivităţii :

- predictibilitatea mediului economic, esenţială pentru un business case al investiţiillor şi pentru încrederea investitorilor;

- reducerea deficitului forţei de muncă;

- simplificarea interacţiunii cu administraţia publică;

- ancorarea puternică a Româ­niei în Uniunea Europeană, care este, pentru România, ca şi pentru celelalte 26 de ţări membre UE, o sursă unică de stabilitate şi de finanţare;

- dezvoltarea infrastructurii de transport, de sănătate şi educaţie la un nivel european.

Reporter: Ce proiecte derulează, în prezent, CCIFER şi ce alte proiecte aveţi în plan?

François Coste: CCIFER este o organizaţie ce animă comunitatea de afaceri franco-română, o comunitate diversă şi dinamică. În 2021, CCIFER sărbătoreşte 25 de ani de la înfiinţare. Sunt 25 de ani de rezilienţă, în care companii foarte angajate au contribuit la creşterea competitivităţii economice locale şi chiar regionale.

Începând cu martie 2020, CCIFER a adoptat un format hibrid de lucru pentru a răspunde noilor nevoi ale companiilor, în vremuri pandemice. Astfel, am reuşit să ne consolidăm prezenţa regională şi să aducem împreună un număr important de membri din toate colţurile ţării în cadrul evenimentelor pe care le-am organizat vizând accelerarea oportunităţilor economice pentru companii şi consolidarea dialogul public atât la nivel central, cât şi local.

Printre proiectele noastre cele mai ample se numără Maratoanele regionale de business. În 2021 au avut loc până acum două, unul în zona de centru a ţării, la Braşov, Făgăraş şi Sibiu, iar celălalt în zona de vest, reunind Timişoara, Oradea şi Cluj-Napoca. Veţi descoperi în agenda CCIFER pentru semestrul al doilea încă două astfel de maratoane, în centre economice din sudul şi nordul ţării. Forumul economic franco-român organizat în luna iunie la Constanţa a subliniat câteva oportunităţi cu potenţial important pentru România, cum ar fi tranformarea agroalimentară, aeronautică, şantierele navale şi industria nucleară, domenii în care Franţa are o excelenţă recunoscută la nivel mondial. Vizăm, în perioada următoa­re, să creăm cadrul necesar pentru ca întreprinderile membre CCIFER să poată atinge acest potenţial.

CCIFER are multe proiecte în serviciul membrilor săi, în domeniul educaţiei, de exemplu cu Masterul francofon de antreprenoriat şi gestionarea afacerilor din cadrul ASE, al cărui model pilot vizăm să-l replicăm în cât mai multe centre academice din ţară.

De la 1 iulie 2021, CCIFER a preluat conducerea rotativă a Coaliţei pentru Dezvoltarea României.

Reporter: Ce oportunităţi şi piedici vedeţi în privinţa dezvoltării relaţiilor economice dintre cele două state?

François Coste: Un studiu recent al EY Romania subliniază că, în general, nivelul de optimism al investitoriilor cu privire la atractivitatea României rămâne ridicat, în ciuda pandemiei. Infrastructura, strategia de gestionare a crizelor, precum şi nivelul general de adoptare a tehnologiei sunt citaţi drept principalii factori luaţi în considerare de inves­titori atunci când se gândesc să se instaleze în Româ­nia. Parteneriatul economic între două ţări este puternic şi durabil pentru ca fiecare parte găseşte valoare în ei.

Piedicile principale sunt infrastructura şi capacitatea de absobţie a fondurilor PNRR, o creştere a costului factorului uman prea rapidă pentru a fi compensată cu câstiguri de productivitate, lipsa forţei de muncă.

O creştere în competivitate a României ar aduce trei principale beneficii: companiile îşi realizează potenţialul lor deplin în România, retenţia româniilor în ţară şi relocalizarea în Romania a activitatiilor aduse în Europa pentru a răspunde imperativului de rezilienţă UE.

Reporter: Mulţumesc!