ZIUA NATIONALA A ITALIEI Comerţul româno-italian a înregistrat, anul trecut, cea mai ridicată valoare din istorie

Reporter: Cum au evoluat relaţiile economice dintre noi şi italieni?

Roberto Musneci: Relaţiile dintre cele două ţări sunt foarte devoltate. Istoric vorbind, îşi au rădăcinile, nu numai după 1989, dar şi din deceniile anterioare. Comunitatea italiană este ridicată încă din secolul trecut şi a adus cu sine o serie de activităţi întreprinzătoare care au caracterizat-o. În acelaşi timp, în mod particular după căderea regimului comunist şi intrarea României în Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, un număr crescător de români s-au stabilit în Italia şi au dezvoltat, pe parcursul ultimilor 30 de ani, o serie de întreprinderi mici şi mijlocii şi, în anumite cazuri, de mari dimensiuni. În concluzie, în afară de cifre, numărul de întreprinderi sau schimburi comerciale, calitatea, profunzimea şi latitudinea cooperării comerciale între Italia şi România s-au dezvoltat în mod constant şi susţinut.

Reporter: În ce sectoare ale economiei noastre regăsim cele mai multe firme cu acţionariat italian?

Roberto Musneci: Noi avem o viziune elicopter asupra relaţiilor comerciale şi putem spune cu certitudine că relaţiile se extind într-o gama largă de domenii. De la energie până la serviciile financiar-bancare, de la agricultură până la apărare, de la industria imobiliară sau mecanică până la o prezenţă capilară a restaurantelor şi alte activităţi de distribuţie din sistemul HoReCa.

Investiţiile italienilor în România sunt foarte extinse, dar evident că în domeniul energiei, în sistemul financiar-bancar şi infrastructură, în transportul terestru sau naval, există o prezenţa de o particularitate relevantă. În România avem aproximativ 45.000 de companii cu capital italian din care 23.000 sunt active.

Cu peste 20.000 de întreprinderi cu capital român în Italia, prezenţa întreprinzătorilor români pe piaţa italiană este evidentă. Domeniul logistic şi cel de construcţii sunt predominante, dar avem şi o prezenţă sporită în domeniul comercial şi de distribuţie a gazului.

Reporter: Care este valoarea comerţului bilateral?

Roberto Musneci: În anul 2019, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 15,64 miliarde euro, cea mai ridicată valoare înregistrată în istoria relaţiilor româno-italiene, din care exportul - 7,77 miliarde euro, iar importul - 7,87 miliarde euro. Balanţa rămâne echilibrată, cu un sold la sfârşitul anului 2019 de 102 milioane euro, în favoarea Italiei. Aceste valori se explică prin faptul că materiile prime sunt importate din Italia şi produsele finite sunt reexportate din România.

Reporter: Care sunt principalele produse pe care România le importă din Italia şi ce produse exportă ţară noastră, în principal, către piaţă italiană?

Roberto Musneci: În ceea ce priveşte exporturile, creşterea acestora trebuie remarcată pentru anumite elemente precum "Produse vegetale" şi "Maşini, aparate şi echipamente electrice; dispozitive de înregistrare sau reproducere a sunetului", care au crescut cu 15,3% şi, respectiv, 5,1% faţă de prima jumătate a anului 2018.

Reporter: Cum apreciază investitorii italieni România?

Roberto Musneci: Cadrul fiscal în România este atractiv. Fiscalitatea scăzută a fost un element determinant al creşterii investiţiilor directe străine în România, împreună cu calitatea capitalului uman şi gradul ridicat de nevoi nesatisfăcute. În acelaşi timp, există încă, după 30 de ani, un anumit nivel de red taping care trebuie eliminat, dar progresele, în mod particular în ultimii ani de zile, au fost deosebite şi au îmbunătăţit predictibilitatea sistemului economic.

Reporter: Cum a valorificat Italia oportunităţile apărute după BREXIT şi care au fost efectele negative post BREXIT asupra pieţei italiene?

Roberto Musneci: Efectele nefaste ale Brexitului încă nu s-au arătat. Personal vorbind, cred că Brexitul este un accident al istoriei şi al Uniunii Europene care ar putea să aibă un impact asupra întregii Uniuni şi asupra Marii Britanii. În momentul de faţă, pandemia COVID19 a introdus elemente total neaşteptate în cadrul economic , politic şi geostrategic, care pot avea un impact asupra procesului de detaşare a Marii Britanii şi asupra măsurilor ce vor fi luate pentru a absorbi impactul economic negativ.

Reporter: În ce mod a fost afectat comerţul dintre cele două ţări de criza produsă de pandemia de Covid 19?

Roberto Musneci: În afară de dificultăţi logistice sau dificultăţi specifice şi de mare impact asupra anumitor sectoare cum este HoReCa, e încă prea devreme pentru a exprima o opinie fundamentată asupra impactului în relaţiile economice bilaterale. Previziunile, în Italia şi România, de creştere negativă a PIB-ului sunt sumbre şi trecerea este de la 5% până la peste 10% din România sau Italia, cu o creştere ridicată a şomajului. În acelaşi timp, am încredere că sunt şi oportunităţi mari în acest moment de criză. Sănătatea publică a fost încă o dată pusă în centrul statului. Remote working a creat o oportunitate extrem de interesantă pentru a eficientiza sistemul economic în domeniul public şi privat. Măsurile de sprijin economic, în mod particular în România, sunt curajoase. A fost impactată pozitiv revenirea economică şi a existat oportunitatea pentru a ocoli, în mod decis, anumite constrângeri din pactul de stabilitate European, constrângeri care au constituit obstacole în calea repornirii economiei, în ultimii ani.

Reporter: Ce strategie au adoptat companiile cu acţionariat italian pentru a trece peste această criză?

Roberto Musneci: În primul rând, strategia principală a fost de respectare a normelor de distanţare socială, de maximizare a oportunitaitlor de smart-working şi de igienizare promulgate de autoritarităţile române, şi în mod particular, de Ministerul de Interne. Avem o relaţie constantă cu Domnul Secretar de Stat Raed Arafat şi echipa lui. Pasul următor a fost de a contacta autorităţile pentru a obţine interpretările corecte asupra normelor respective, în mod particular în legătură cu faza a doua de redeschidere şi mobilitate a managerilor internaţionali, unde am primit răspunsuri fie din partea MAE, fie din partea MAI. În acest sens, Camera de Comerţ a conlucrat cu Ambasada Italiei, cu unitatea de criză şi Ministerul de Afaceri Externe pentru a facilita dialogul între mediul de afaceri şi autorităţi. Din punct de vedere strict comercial, anumite industrii au fost lovite în mod substanţial (de exemplu HoReCa) şi au reacţionat prin minimizarea structurii costurilor şi accesarea unui sprijin prevăzut în pachetul de măsuri dezvoltat de Guvernul Român. Alte industrii, de genul construcţiilor, dispozitivelor medicale, medicamentelor sau retailului, au fost mai puţin lovite sau au avut o creştere a cifrei de afaceri prin metodologie de e-commerce.

Reporter: Cât de mult au fost afectate economia şi business-ul italian de coronavirus?

Roberto Musneci: Previziunile pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană au fost făcute publice de multe centre de studii, UE şi nu în ultimul rând OECD. Aşteptările sunt că Italia va fi lovită de o creştere negativă a PIB-ului între 9% şi 11% şi o creştere a şomajului până la 12% , împreună cu o înrăutăţire a datoriei de stat la peste 155% din PIB. Situaţia e mai uşoară în România, unde se estimează o creştere negativă "mid single digit" şi o creştere a şomajului. În acest context, lipsa forţei de muncă, ce a caracterizat România în ultimii ani, paradoxal va scădea. Dacă economia românească va reporni sperăm urmărind un grafic "V shape", este posibil că forţă de muncă disponibilă să găsească oportunităţile la nivel local. Punctul meu personal de vedere e că nu putem să formulăm o previziune până când anumite măsuri de sprijin nu vor lua viteză şi nu vom avea o idee de cum economia românească şi italiană vor reacţiona din punct de vedere sistemic. Mulţi experţi în care eu am încredere consideră că un punct de vedere mai "fact based" va putea fi formulat undeva în septembrie.

Reporter: Care este rolul Camerei de Comerţ Italiene pentru România în relaţiile economice bilateriale?

Roberto Musneci: Camera de Comerţ Italiană pentru România este parte din Sistemul Cameral Italian care consistă într-o reţea de 77 camere de comerţ în toată lumea, dintre care 32 în Uniunea Europeană. Este o instituţie publică a Ministerului de Dezvoltare Economică din Italia şi este unul dintre jucătorii cheie în aşa numită "Sistema Italia", care cuprinde Ambasada, Institutul de Comerţ Exterior, Institutul Cultural şi Confindustria. CCIPR generează o serie de servicii pentru membrii săi în România, constituie un canal de dialog între mediul de afaceri italian, alte camere de comerţ bilaterale şi autorităţi şi, nu în ultimul rând, generează oportunităţi "business to business" între importatorii şi exportatorii români şi italieni sau chiar investitori.

Reporter: Vă mulţumesc!