Reporter: Când aţi venit în România şi care este experienţa dumneavoastră cu ţara noastră? Cum a evoluat mediul de afaceri autohton de la momentul la care l-aţi cunoscut dumneavoastră?
Giulio Bertola: În 1998 mi-a fost aplicată prima ştampilă de intrare în România pe vechiul meu paşaport. Până în 2005, au fost ani de interacţiune ocazională între Italia, România şi Brazilia, deoarece făceam parte din consiliul de conducere al unei importante societăţi din industria automotive cu 4.000 de angajaţi şi peste 220 de milioane de euro cifră de afaceri anuală. La finalul acestei experienţe solicitante, în 2006 mi-am stabilit reşedinţa permanentă în Bucureşti pentru a sprijini internaţionalizarea unui important grup italian în sectorul energetic. Mai târziu, în anii următori, am avut ocazia să sprijin şi alte multinaţionale din domenii precum transporturi, industrie, retail şi bancar, fără a fi nevoit să renunţ la parcursul meu antreprenorial care astăzi este reprezentat de o echipă consolidată de experţi în comunicarea digitală, cu importanţi clienţi internaţionali. În ceea ce priveşte contextul antreprenorial românesc, pot spune că acesta a cunoscut o dezvoltare extraordinară. În timp ce înainte iniţiativele externe erau cele care aduceau dezvoltare, astăzi antreprenorii români au atins un nivel înalt de operativitate, demonstrând previziune, viziune şi înclinaţie spre a înfrunta riscurile antreprenoriale cu prudenţa financiară cuvenită. Pentru noi, investitorii străini, acest lucru înseamnă că putem conta pe un panel de noi potenţiali parteneri, un mediu de afaceri matur, alături de care ne putem bucura de oportunităţile acestei ţări generoase.
Reporter: Când a luat naştere ideea înfiinţării unei asociaţii locale care să reprezinte mediul de afaceri italian activ în ţara noastră?
Giulio Bertola: În 2001 şi s-a concretizat oficial în 2003, pentru a răspunde unei nevoi de reprezentare faţă de "Sistema Paese" şi faţă de autorităţile române.
• "Vom continua să susţinem toleranţa zero faţă de corupţie, care dăunează liberei concurenţe între companii"
Reporter: Câţi întreprinzători fac parte din asociaţia pe care o conduceţi şi care sunt domeniile de activitate cele mai reprezentative pentru asociaţie? Care este segmentul care poate atrage, pe viitor, cele mai multe investiţii din Italia? Unde vedeţi cele mai multe oportunităţi?
Giulio Bertola: Sutele de companii asociate la Confindustria România reprezintă cele mai mari investiţii italiene în România. Însă nu atât numărul acesta este atât de important cât calitatea producţiilor şi a fabricilor noastre, know-how-ul pe care l-am adus, cele peste 70.000 de locuri de muncă pe care le garantăm prin investiţiile făcute. Un alt indicator fundamental pe care îl regăsim în companiile noastre membre este calitatea şi siguranţa mediului de lucru, aşadar respectul faţă de oameni, care reprezintă adevăratul patrimoniu pe care fiecare dintre noi ar trebui să îl preţuim şi să îl protejăm. În art. 1 din Constituţia Italiei se menţionează: "Italia este o republică democratică, întemeiată pe muncă. ....". Exportul acestui concept fundamental în întreaga lume este o datorie pentru noi antreprenorii şi asta este ceea ce noi am făcut în România.
Vom continua să lucrăm în direcţia asigurării unei asistenţe medicale mai bune şi accesibile pentru lucrători şi familiile acestora, români şi străini; vom continua să susţinem toleranţa zero faţă de corupţie, care dăunează şi liberei concurenţe între companii; vom încerca să sprijinim toate acţiunile utile pentru a crea o societate mai bună plecând şi de la sistemul şcolar care trebuie să primească mai mult sprijin din partea statului, prin crearea unui număr mai mare de structuri educaţionale publice. În plus, ne vom concentra pe valorificarea patrimoniului lanţurilor noastre locale de producţie, consolidate de peste 20 de ani, pe care le considerăm a fi printre cele mai potrivite soluţii pentru a găzdui relocarea producţiilor de pe pieţele asiatice şi, de asemenea, din Ucraina. În acest context, România ar putea juca un rol deosebit de important.
Reporter: Care sunt problemele de care se lovesc întreprinzătorii italieni în România? Ce ar dori aceştia să se schimbe în ţara noastră?
Giulio Bertola: Este nevoie de o schimbare radicală de mentalitate nu numai din partea celor care guvernează, ci şi din partea populaţiei. Fără o confruntare reală cu partenerii sociali, politica va avea întotdeauna o viziune limitată în ceea ce priveşte abordarea în vederea asigurării unei creşteri solide şi durabile şi, prin urmare, îmbunătăţirii securităţii juridice şi calităţii vieţii cetăţenilor săi. În acelaşi timp, este nevoie de un angajament mai mare din partea populaţiei, care trebuie să conştientizeze cât de important este să îşi pună în valoare ţara.
Românul este un cetăţean european matur, conştient de drepturile sale, exigent, care recunoaşte calitatea produselor şi serviciilor, dar totuşi prea individualist, uneori lipsit de respect faţă de regulile pe care le interpretează drept impuneri inutile, pe care are dreptul de a le încălca, mai degrabă decât ca pe un ajutor pentru o mai bună convieţuire civilă între oameni.
De asemenea, trebuie intensificată lupta împotriva corupţiei, un fenomen devastator şi greu de eradicat, care afectează orice naţiune. În România există încă mentalitatatea conform căreia fenomenul corupţiei este o scurtătură pentru a obţine ceea ce îţi doreşti, sau pentru a depăşi întârzierile birocraţiei mereu presante. Este nevoie de investiţii mai mari şi în sistemul public de sănătate şi o mai mare interacţiune între sectorul public şi cel privat.
Este bine să privim cu pasiune către noile frontiere ale tehnologiei şi telemedicinei, însă nu fără a investi mai întâi în structura de bază a sănătăţii: clădiri, aparatură, campanii constante de prevenire, protocoale medicale rigide pentru a asigura igienizarea spitalelor în vederea evitării infecţiilor inutile şi creşterea investiţiilor orientate în favoarea întregului personal medical care trebuie să dispună de echipamente de protecţie şi instrumente adecvate pentru a-şi putea desfăşura activitatea în prima linie în condiţii de siguranţă.
• "În 2020, Italia a fost al doilea partener comercial al României în ceea ce priveşte importul şi exportul"
Reporter: Cum vedeţi dialogul Confindustria cu autorităţile noastre?
Giulio Bertola: Exprimat la toate nivelurile în mod constant şi întotdeauna constructiv. Acceptarea unui Patronat de investitori străini de către autorităţile române nu derivă automat din recunoaşterea birocratică, ci din autoritatea exprimată în abordarea problemelor şi a oportunităţilor care privesc ţara, din încercarea de a propune soluţii concrete. De multe ori succesele obţinute şi propunerile pe care le-am făcut în ultimii ani au fost şi rezultatul unei analize atente a celor care, anterior în alte contexte europene, făcuseră deja o greşeală, urmând alte căi. Am reuşit să dăm dovadă de competenţă, previziune în ceea ce priveşte problemele critice şi capacitatea de a face faţă situaţiilor de urgenţă, precum pandemia.
Reporter: Cum este, în acest moment, colaborarea economică dintre România şi Italia?
Giulio Bertola: Potrivit datelor EUROSTAT publicate în aprilie 2021, în 2020 Italia a fost al doilea partener comercial al României în ceea ce priveşte importul şi exportul, după Germania.
În procente din total, în 2020 importurile din Italia au constituit 9,2% din total (7,2 miliarde de euro), iar exporturile 11% (6,7 miliarde euro). În perioada ianuarie - iulie 2021, exporturile italiene către România au fost de 4.845,73 milioane de euro, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, când suma a ajuns la 3.892,09 milioane de euro. Pentru acelaşi interval, importurile italiene din România au înregistrat o valoare de 4.140,21 milioane de euro, în creştere faţă de perioada anterioară din 2020 - 3.458,01 milioane de euro.
Acestea sunt valori care demonstrează parteneriatul comercial strategic dintre cele două ţări, care se bazează pe relaţii consolidate în ultimii 20 de ani.
• "Conflictul din Ucraina ar putea da naştere unei oportunităţi industriale concrete pentru România"
Reporter: Cum au afectat mediul de afaceri cei doi ani de pandemie, problemele din lanţul de aprovizionare şi creşterea preţurilor materiilor prime? Războiul Rusia-Ucraina este o ameninţare sau poate fi considerat o oportunitate pentru întreprinzătorii locali?
Giulio Bertola: Din păcate, lanţurile valorice au devenit "obiecte ale provocării geopolitice". În ultimii doi ani am trecut prin toate, la lipsa forţei de muncă calificate s-a adăugat deficitul de semiconductori, lipsa componentelor produse în Asia, a unor materii prime, o creştere dificil de susţinut a preţului energiei electrice şi gazelor, pe lângă deplasarea dificilă a persoanelor între state din cauza pandemiei. Conflictul din Ucraina a creat noi îngrijorări şi a evidenţiat, de asemenea, unele slăbiciuni europene. Într-un prim moment, Europa a răspuns la invazia rusă a Ucrainei în mod compact, emiţând sancţiuni importante, însă acestea s-au dovedit în scurt timp a avea un dublu efect, atât pentru destinatar, Federaţia Rusă, cât şi pentru ţările care le-au emis. Asimetria consecinţelor negative asupra ţărilor europene a creat o deconectare în cadrul alianţei, în funcţie şi de dependenţa energetică faţă de Rusia, care diferă de la stat la stat.
Continuarea conflictului a început să aibă un efect negativ asupra inflaţiei, costului banilor şi incertitudinilor viitorului. Este aşadar dificil, în urma riscului de extindere a conflictului către alte ţări, să poată fi planificate investiţii.
Condamnând ororile războiului şi sperând într-o încetare a focului cât mai curând posibil, conflictul din Ucraina ar putea da naştere unei oportunităţi industriale concrete pentru România de a-şi afirma rolul de lider şi atractivitatea, în Europa de Est, faţă de fenomenul de reshoring al producţiilor nu doar de pe pieţele asiatice, ci şi din Ucraina.
Suntem perfect conştienţi că acesta este un proiect care, datorită structurii bilaterale, se dovedeşte a fi nu doar inovator, ci şi unic în acest moment şi asta presupune, din partea noastră, o extraordinară asumare a responsabilităţii faţă de toţi actorii implicaţi. Mutarea afacerii pe alt teritoriu înseamnă evaluarea fiecărei forme care poate proteja întregul lanţ de producţie, deci şi între Italia şi Ucraina care, dacă ar fi întrerupt, ar duce la pagube ireparabile chiar şi pentru companiile-mamă italiene. Aşadar, noi unităţi de producţie, dar şi parteneriate, fuziuni, joint ventures şi participaţii, printr-un dialog structurat cu companii din acelaşi sector care sunt deja operaţionale în România, fără a uita de sprijinul financiar pentru funcţionarea acestor noi structuri care fără un "istoric economic" local, vor avea nevoie de instrumente flexibile şi de o intervenţie promptă.
Reporter: Vă mulţumesc!