ZIUA UNIVERSALA A IEI "În 2023, IA arată mai bine ca niciodată"

Reporter: Cum arată ia în 2023? Şi în ce măsură este ea astăzi confundată cu cămaşa?

Izabela Măndoiu: În 2023, IA arată mai bine ca niciodată - este o reflexie a tradiţiilor, cu rădăcini în simbolistica antică, inspirată de cultura Cucuteni, uşor adaptabilă în funcţie de zona din care provine, sau în care este ţesută. Reproducerea iei în felurite moduri constituie un proces iminent în tot procesul de dezvoltare pe care îl parcurgem. Însă, mai mult decât cum arată IA în 2023 contează însemnătatea ei şi sentimentul celor care o poartă şi o consideră, aşa cum este, o comoară naţională.

Este important că într-o lume fast fashion, oamenii încă poartă ie, atât femei, cât şi bărbaţi, aşa cum este necesar să facem o diferenţă clară între ia tradiţională autentică, fie că este cusută manual sau la război, dar respectă rigorile de croi, formatul specific zonei, stilul şi coloristica motivelor tradiţionale şi bluza sau cămaşa accesorizate cu motive tradiţionale.

O oarecare confuzie există, pentru că avem o asemănare vizuală, dar nu se aplică celor cunoscători. Ambele sunt articole de îmbrăcăminte realizate din material textil, având mâneci şi un aspect similar în zona torsului.

Un alt motiv al confuziei este terminologia regională. În diferite regiuni ale României şi în alte ţări cu influenţă românească, termenii "ia" şi "cămaşă" pot fi utilizaţi interschimbabil pentru a se referi la acelaşi obiect de îmbrăcăminte. Astfel, în unele contexte lingvistice şi culturale, distincţia precisă dintre cele două poate fi mai puţin accentuată.

În istorie, formele şi designul iilor româneşti şi al cămăşilor au avut anumite suprapuneri şi influenţe reciproce. De-a lungul timpului, se observă o evoluţie stilistică; s-au dezvoltat diferite stiluri regionale şi variante ale acestor articole de îmbrăcăminte, ceea ce poate face distincţia între ele mai dificilă.

Este important de menţionat că, deşi pot exista asemănări, ia românească şi cămaşa sunt, în esenţă, articole de îmbrăcăminte distincte, cu origini şi semnificaţii culturale diferite. Ia românească este în mod specific o bluză tradiţională românească, cu un design şi o tehnică de cusături tradiţionale, iar cămaşa este un termen mai general care se referă la o gamă mai largă de cămăşi şi bluze din diferite culturi.

Reporter: Cum a reuşit ia să rămână de actualitate şi în ce măsură au crescut cererile pentru aceasta?

Izabela Măndoiu: Răspunsul stă într-un singur concept - ROOTS, aşa cum se intitulează şi colecţia lansată în perioada pandemiei. Avem acele rădăcini - în istorie, în cultură, în emoţional - care creează un liant cu tot ce au avut înaintaşii noştri mai frumos şi valoros să ne ofere.

Online-ul asigură cererea, iar vatra satului susţine producţia. Ia continuă să rămână de actualitate pentru că online-ul promovează frumuseţea şi farmecul iei, iar cei care poartă ie şi iubesc tradiţionalul românesc se simt uniţi în simţiri, oriunde s-ar afla în lume.

Marii designeri internaţionali au adus în atenţia publicului larg ia românească, iar acest lucru a influenţat cererea, respectiv vânzările. Dar, practic, ia este un statement de patriotism, de dor de ţară, de familie, de meleagurile natale, legătura cu străbunii. Este o cerere constantă pentru ii; cele de ceremonie sunt cerute pentru straie de mireasă, iar cele de zi cu zi sunt comandate şi cumpărate mai ales în preajma zilelor cu sărbători româneşti.

Ia va rămâne pentru totdeauna de actualitate, cu atât mai mult cu cât s-a creat acest obicei minunat, de a se purta ie în zile de sărbători importante: 24 ianuarie, 24 iunie, 1 decembrie. Astfel, se vor păstra şi ne vom aminti mereu de frumuseţea poveştilor ţesute cu valori, aşa cum îi spunem noi iei.

Reporter: Piaţa a fost invadată de "bluze surogat", care nu coincid cu iile autentice. Cum reuşim să le diferenţiem şi în ce măsură reuşesc replicile să îşi facă loc pe piaţă?

Izabela Măndoiu: Noul va fi întotdeauna un remake a ceva ce a mai existat, a mai fost făcut. Vedem la nivel internaţional că mare parte din tot ceea ce se lansează în materie de modă este mai degrabă un show off al pieselor statement, de spectacol, şi nu crearea unor piese vestimentare purtabile. Aşa şi cu privire la iile autentice; acestea se cos în câteva săptămâni, ceea ce nu susţine un business. Drept urmare, s-au tot găsit soluţii de a recrea variante de inspiraţie tradiţională, dar cu materiale mai ieftine, cu motive ţesute computerizat şi cu o abordare minimalistă a motivelor româneşti. Acestea au preţuri mult mai accesibile, având în vederea tipul de producere, însă nu consider că este un lucru rău.

Pe de altă parte, nici nu cred că pot fi comparate. Sunt produse cu poveşti total diferite, care abordează semnele tradiţionale, nimic mai mult. Acest interes crescut a susţinut afacerile locale de producţie şi comercializare a iei româneşti şi a dat pieţei o varietate mai mare de modele şi opţiuni.

Românii achiziţionează ii pentru a-şi exprima identitatea culturală, iar turiştii străini o văd ca pe o piesă autentică şi deosebită. Am realizat un studiu naţional in house, iar rezultatele susţin că o femeie, dacă trebuie să aleagă între o piesă vestimentară simplă şi una cu motive tradiţionale, o va alege pe cea cu motive. Iar acest fapt confirmă preferinţele femeilor, influenţate de cultură, de locurile în care au crescut, de aprecierea tradiţiilor şi de ancora cu mama, cu bunica.

Reporter: În ce măsură tânăra generaţie se îndreaptă către cămaşa tradiţională?

Izabela Măndoiu: În ultimele decenii, există o tendinţă globală de redescoperire şi de apreciere a tradiţiilor şi a valorilor culturale autentice. Ia noastră, ca o piesă vestimentară tradiţională, a beneficiat de această mişcare, fiind asociată cu autenticitatea şi moştenirea culturală.

Ne gândim la noua generaţie şi credem că este responsabilitatea noastră să îi insuflăm iubirea pentru tradiţie, simbolism; şi cum putem face asta mai uşor, în contextul în care tinerii de azi nu mai au legătură majoritar cu viaţa la sat, decât prin intermediul părinţilor, al familiei?

Dacă acum câţiva ani am început o campanie IA de la Bunica, acum avem o continuare a acesteia - IA de la Mama. Reprezintă o invitaţie către bunici, mame, să ofere, poate chiar din garderoba personală, nu este musai să cumpere, o ie. IA românească poate fi un cadou memorabil, care va trece testul timpului, asemeni multitudinii de sentimente şi valori pe care le transmite.

Legătura specială dintre o bunică şi nepoata ei, o mamă şi fiica ei poate fi foarte mai greu verbalizată, însă semnificaţia acestei legături poate fi transpusă într-o ie cu motive româneşti, care va dăinui peste ani.

Doar prin astfel de iniţiative reuşim să le activăm aprecierea faţă de frumos, iar cei tineri dau semne că apreciază, li se pare ceva atipic faţă de ce văd în mall sau pe online şi o văd ca pe o provocare; iar acest lucru reiese din multiplele interacţiuni pe care le avem cu tinerele.

Reporter: Cum reuşim să promovăm ia atât în ţară, cât şi în afară?

Izabela Măndoiu: Sunt încrezătoare că există diverse modalităţi de a promova bluza naţională românească şi de a-i sărbători semnificaţia. Numărul tot mai mare de persoane care conştientizează şi aleg să poarte bluza tradiţională românească este cel mai eficient mijloc de promovare a acesteia.

Un demers extrem de valoros şi semnificativ care a devenit un reper este înfiinţarea magazinului pop-up Designers Boutique de către Bucureşti Mall-Vitan, care îşi propune să susţină comunitatea de designeri români şi să prezinte moda "made in Ro". Această iniţiativă mi-a oferit şi mie ocazia de a-mi promova creaţiile, cunoscute sub numele de "Poveşti cu valori", pentru a ajunge la un public mai divers.

Simbolismul tradiţional românesc, realizat cu pricepere de femeile de la sat, se integrează perfect în ritmul rapid al modernităţii urbane, creând un amestec perfect. În acelaşi timp, expoziţiile şi evenimentele centrate în jurul iei sunt la fel de importante, deoarece permit unui public mai larg să aprecieze frumuseţea acesteia şi să dezvăluie poveştile unice din spatele valorilor culturale naţionale brodate pe fiecare bluză. Prin urmare, vă adresez o invitaţie de a vizita Bucureşti Mall-Vitan în perioada 24 iunie - 23 iulie, pentru a explora o expoziţie dedicată Izabela Măndoiu.