Călin Georgescu: Trebuie restabilit echilibrul între raţionalitatea economică şi suportabilitatea socială

• "Orice gândire de perspectivă trebuie să aibă la bază educaţia, formarea profesională, cultivarea spiritului inovativ"

Reporter: Cum se poziţionează România din punct de vedere economic în actualul context al crizei datoriilor suverane din Europa?

Călin Georgescu: Raportul dintre datorie şi PIB în România este mai mic decât la alţii. Ceea ce este însă îngrijorător este că datoria publică externă a crescut mai repede decât PIB, de aproape patru ori în ultimii ani. Şi aici apare problema pentru că România are nevoie de investiţii masive atât în infrastructură cât şi în sectoarele productive. Dacă tot ne împrumutăm, acest lucru trebuie să se vadă în noi locuri de muncă, în tehnologii avansate, în creşterea productivităţii şi competitivităţii. Altfel ne furăm singuri căciula.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea autorităţilor române în această perioadă (2008-prezent)?

Călin Georgescu: Eu gândesc în termeni profesionali. Cred că asta ne-a lipsit cel mai tare în această perioadă: profesionalismul. Am învăţat de la marii noştri înaintaşi că ceea ce contează cu adevărat este rigoarea profesională şi ţinuta morală exemplară. De aceea, m-aş abţine de la aprecieri pentru a nu fi silit să apelez la pildele trecutului. Există profesionişti de mare valoare în ţara asta. Dar ei nu se înghesuie în faţă. Dacă sunt consultaţi, vor fi întotdeauna dornici să pună umărul. Dacă nu, îşi văd de treabă sau pleacă acolo unde munca şi competenţele lor sunt apreciate. Au existat momente, chiar recent, când o anumită formulă alternativă, convenabilă tuturor forţelor politice, ar fi fost posibilă. Păcat că s-a irosit şi această ocazie din cauza jocurilor politice mărunte.

Reporter: Care ar trebui să fie priorităţile României în acest moment?

Călin Georgescu: Pentru început, trebuie reclădită încrederea populaţiei pe baza unui ideal comun. O ţară care are un contract puternic între stat şi cetăţean poate face lucruri remarcabile. Desigur, într-o perioadă de criză priorităţile sunt multiple şi greu de ierarhizat. Dar oricare ar fi urgenţele de moment, nu trebuie să uităm că ţara trebuie să aibă şi un viitor. De aceea orice gândire de perspectivă trebuie să aibă la bază educaţia, formarea profesională, cultivarea spiritului inovativ. "Investeşti în educaţie, culegi în economie", spunea Spiru Haret. Este un adevăr confirmat, dar care merită să fie repetat mai ales în circumstanţele actuale.

Reporter: Ce măsuri aţi propune pentru limitarea efectelor crizei internaţionale asupra economiei noas-tre?

Călin Georgescu: Cred că trebuie restabilit echilibrul dinamic între cele două premise esenţiale ale dezvoltării: raţionalitatea economică şi suportabilitatea socială. Ne aşteaptă o iarnă grea şi un an dificil, într-o conjunctură europeană şi globală complicată. Important este ca ajustările necesare pe parcurs să nu ne facă să neglijăm viziunea pentru viitor. Se impune acceptarea şi însuşirea gândirii pe termen lung, a conceptului de dezvoltare durabilă pentru a şti cu precizie unde vrem să ajungem şi ce trebuie să facem pentru aceasta. Aceasta înseamnă că trebuie să tratăm cauzele, iar nu doar efectele. Toa-te măsurile ce se iau acum trebuie să nu pericliteze obiectivele pe termen mediu şi lung.

Reporter: Ce comportament ar trebui să adopte oamenii de afaceri?

Călin Georgescu: Oamenii de afaceri îşi reglează singuri comportamentul în funcţie de restricţiile exterioare la care sunt supuşi şi de oportunităţile pe care doar ei ştiu cum să le identifice şi să le pună în valoare. Ei sunt printre cei care suferă de pe urma inepţiilor administrative, dar tot pe ei se poate conta să scoată ţara la liman. Cred în virtuţile pieţei libere, dinamice şi antreprenoriale. Este rolul statului să încurajeze sectorul privat, să înţeleagă că acolo este motorul economiei.

Reporter: Aţi declarat că situaţia actuală este rezultatul unei construcţii greşite de sistem. Cum vedeţi ieşirea din criză? Cum ar arăta sistemul post-criză?

Călin Georgescu: Toate marile dezbateri actuale acceptă premisa că este vorba de o criz de sistem. Micile reparaţii au avut ca rezultat faptul că accidentele se repetă. Efectele globalizării şi crizei au scos în evidenţă nevoia unei reconstrucţii radicale. Se pare că încep să se întrezărească unele soluţii printr-o cooperare internaţională mai aprofundată. Personal, consider că, în acest moment, nimeni nu dispune de soluţii miraculoase pentru ieşirea din criză. Va fi vorba de un mix complex de politici care să ducă treptat la redresarea echilibrului, azi grav afectat, între sectorul financiar devenit excesiv de speculativ şi sectoarele productive care au format întotdeauna osatura economiei reale. Sunt lucruri care ţin de conjunctura internaţională, dar sunt şi unele care ţin de noi, de capacitatea noastră de a vedea la timp ce este cu adevărat important şi de a acţiona în consecinţă. Este greu de spus azi cum va arăta sistemul post-criză, dar un lucru este sigur: el va fi diferit de ceea ce s-a cunoscut până acum. Sincer, nu văd nici un viitor pentru abordările lozincarde şi birocratice, lipsite de viziune şi conţinut.

Reporter: Aţi atras atenţia că va urma o criză a hranei şi a apei, care va fi probabil mai gravă decât actuala criză economică şi financiară. Cum se poate salva România? Ce măsuri concrete ar trebui să ia ţara noastră?

Călin Georgescu: Nu se pune problema salvării României de viitoarea criză a hranei şi apei pentru că ţara este remarcabil înzestrată de natură să-i facă faţă. Într-adevăr, o serie de studii serioase indică faptul că vaste zone ale planetei vor fi grav afectate de consecinţele schimbărilor climatice. România, în cea mai mare parte a ei, nu figurează pe harta zonelor cele mai afectate de calamităţi. Privind cu luciditate în viitor, trebuie să ne analizăm atent şansele, să vedem în ce măsura suntem pregătiţi pentru ceea ce, cu un grad înalt de probabilitate, se va întâmpla. Se creează uneori impresia că tocmai noi, în România, nu prea ştim un adevăr elementar: dacă ai un potenţial agricol mare eşti cineva. De fapt, România are o şansă istorică, ca în plină criză mondială să investească în nişele care îi conferă avantaje majore comparative şi competitive. Revin la ceea ce spuneam mai înainte: nu există încă o hartă a viitorului în România.

Reporter: Aţi mai spus că sunteţi "mai mult decât încrezător în viitorul acestei ţări". Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii care se simt deznădăjduiţi şi lipsiţi de speranţă? Ce mesaj aveţi pentru tinerii care părăsesc definitiv ţara pentru că nu simt că au perspective în România?

Călin Georgescu: Continui să fiu la fel de încrezător şi am motive solide. În primul rând, dacă privim în trecut, vedem că în toate momentele grele, cruciale ale istoriei naţionale au apărut pleiade de personalităţi puternice, oneste şi de o incontestabilă competenţă pe care oamenii i-au ascultat pentru că au înţeles care este calea de urmat. Aceştia au fost făuritorii României moderne. În al doilea rând, cunosc în Româ-nia de azi mulţi oameni cu o pregătire de excepţie şi o ţinută morală ireproşabilă care sunt dornici şi capabili să contribuie la redresarea situaţiei. Nu mă refer aici doar la elitele intelectuale şi profesionale, ci la toţi oamenii de bună credinţă, de la savantul de renume la micul întreprinzător care se străduieşte în condiţii grele să asigure un viitor mai bun pentru el şi familia lui. În al treilea rând, am încredere deplină în discernământul, dinamismul şi capacitatea de angajament a tinerilor. Ei sunt viitorul ţării şi trebuie să aibă un cuvânt de spus în croirea acestui viitor. Ei nu mai pot fi manipulaţi. Dar ei au tot dreptul să se aştepte la o ofertă valabilă din partea propriei lor ţări. Dacă noi suntem capabili să articulăm o asemenea ofertă, ei o vor cântări cu grijă, cu capul lor pentru că despre viaţa lor este vorba. Generaţia matură din care fac şi eu parte trebuie să fie conştientă de datoria de onoare şi demnitate pe care o are faţă de ţară.