ANALIZĂ XTB, Radu Puiu: Harris şi Trump se întrec în promisiuni economice. Planurile ambiţioase, risc major pentru inflaţie şi deficitul bugetar

Inflaţia a fost un obstacol major pentru economia globală post-pandemică, afectând calitatea vieţii la nivel mondial. Deşi ritmul inflaţiei începe să se stabilizeze, americanii rămân profund îngrijoraţi. Sondajele de opinie arată constant că inflaţia este una dintre principalele lor preocupări, potrivit analistului financiar Radu Puiu de la XTB România, conform unui comunicat remis redacţiei.

Un astfel de sondaj realizat de The Economist şi YouGov în ultimele zile a enumerat "inflaţia/preţurile" şi "locurile de muncă şi economia" printre principalele preocupări ale alegătorilor. În timp ce îngrijorarea a scăzut la 33%, în medie, în 29 de ţări, 50% dintre americani spun acum că inflaţia este o preocupare majoră pentru ţara lor, în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de anul trecut.

Atât vicepreşedintele Kamala Harris, cât şi fostul preşedinte Donald Trump s-au angajat să reducă aceste costuri în cazul câştigării mandatului de la Casa Albă. Totuşi, unii economişti avertizează că obiectivele candidaţilor - inclusiv politica economică iniţială prezentată de Harris şi declaraţiile economice făcute în ultimele luni de Trump - ar putea duce la creşterea preţurilor.

Planurile ambilor candidaţi ar creşte probabil deficitul şi cererea, inclusiv prin cheltuieli guvernamentale şi înăsprirea pieţei muncii, subliniază analistul XTB.

Analiza publicată de Comitetul pentru un buget federal responsabil (CRFB) privind "Agenda de reducere a costurilor pentru familiile americane" a Kamalei Harris a constatat că politicile propuse de aceasta ar putea creşte deficitul cu 1.700 miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu. Se estimează că ar putea creşte la 2.000 de miliarde de dolari dacă politicile privind locuinţele ar deveni permanente.

Cea mai mare parte a acestor costuri, estimată la 1.200 miliarde de dolari, provine din extinderea propusă de Harris a politicii Child Tax Credit, care presupune un beneficiu fiscal acordat contribuabililor americani cu copii sub 17 ani. Pentru anul fiscal 2023, creditul este de 2.000 de dolari pentru fiecare copil eligibil.

Deficite mai mari pe termen scurt înseamnă mai multe presiuni inflaţioniste, ceea ce înseamnă fie că oamenii vor vedea mai multe creşteri ale costurilor la magazinul alimentar, la pompă, în casele lor, fie că Rezerva Federală va trebui să răspundă prin reducerea mai lentă a dobânzilor.

O analiză separată a Tax Foundation a estimat că subvenţiile fiscale propuse de Harris şi extinderea programelor federale ar depăşi probabil 2.000 de miliarde de dolari în costuri pe o perioadă de 10 ani.

Agenda economică a lui Trump, nelipsită de riscuri

Trump a avansat mai multe propuneri economice, inclusiv creşterea tarifelor pentru bunurile importate, extinderea reducerilor sale de impozite din 2017, reducerea şi mai mult a ratei impozitului pe profit, reprimarea imigraţiei şi punerea în aplicare a "deportărilor în masă" şi extinderea forajului pentru petrol şi energie pe plan intern. De asemenea, acesta a promis să reducă la jumătate preţurile la energie ale americanilor şi a sugerat recent punerea în aplicare a unor tarife radicale de până la 20% pentru bunurile importate.

Impactul net al tarifelor şi al scăderii preţurilor la energie este estimat că ar putea duce la o creştere de 1,5% până la 2% a indicelui preţurilor de consum (CPI) de la an la an. Aceste aşteptări inflaţioniste sunt probabil unul dintre motivele pentru care ratele dobânzilor au crescut şi curba randamentelor s-a înclinat atunci când au crescut şansele pentru o victorie a lui Trump.

Cu toate acestea, merită remarcat faptul că impactul final al tarifelor ar putea fi mai modest decât sugerează estimările specialiştilor. Propunerile ar putea fi restrânse şi, probabil, vor stârni contestaţii juridice, aşa cum au făcut-o şi anterior. În plus, impactul ar putea fi diminuat dacă tarifele sunt eşalonate în timp sau dacă taxele vamale sunt reciclate în subvenţii specifice industriei, care ajută companiile să nu transfere costurile către consumatori, precizează Radu Puiu.

Într-o scrisoare din iunie, 16 economişti laureaţi ai Premiului Nobel au transmis un avertisment dur. Aceştia au subliniat că agenda lui Trump - în special măsuri precum creşterea tarifelor pentru China şi partenerii comerciali internaţionali, extinderea reducerilor fiscale din 2017 şi reducerea şi mai mult a ratei impozitului pe profit, ar putea avea consecinţe majore.

Economiştii au avertizat că aceste politici nu doar că ar "reaprinde inflaţia", dar ar putea avea şi "un impact negativ asupra poziţiei economice a SUA în lume şi un efect destabilizator asupra economiei interne a SUA".Intenţiile lui Trump de a expulza între 15 şi 20 de milioane de persoane, eventual cu ajutorul Gărzii Naţionale, ar putea avea consecinţe grave asupra pieţei muncii din SUA, care s-a normalizat în cele din urmă după ce s-a confruntat cu şocurile cererii şi ofertei de locuri de muncă provocate de pandemie.

Economiştii au declarat pentru CNN că întreprinderile ar fi forţate să crească salariile şi preţurile. În plus, creşterea imigraţiei a contribuit la redresarea pieţei muncii şi la creşterea productivităţii, ceea ce a contribuit la încetinirea inflaţiei.

Un studiu recent al Center for American Progress Action Fund a sugerat că planurile tarifare ale lui Trump ar echivala cu o creştere de 3.900 de dolari a impozitelor pentru familiile cu venituri medii. O analiză separată a Institutului Peterson pentru Economie Internaţională a estimat că propunerile tarifare ar costa gospodăria tipică cu venituri medii cel puţin 1.700 de dolari pe an.

În acest context, Rezerva Federală ar putea fi forţată să îşi ajusteze deciziile de politică monetară în funcţie de politicile şi măsurile fiscale luate de viitoarea administraţie pentru a ţine sub control preţurile. Acest lucru ar putea controla inflaţia, dar ar putea pune presiune iniţial asupra creşterii economice şi a pieţelor, punctează analistul XTB.

Cele mai recente sondaje, din 28 august, arată un avantaj al Kamalei Harris în raport cu Donald Trump. Datele indică 49% din intenţiile de vot în favoarea actualei vicepreşedinte comparativ cu 46% pentru Trump. Prin urmare lupta pentru Casa Albă este încă intensă şi în plină desfăşurare.