* REVISTA PRESEI 7.03.2018

• ADEVARUL

• Maşinile cu volanul pe dreapta, pericol în trafic. Ce probleme ridică şi ce soluţii propun specialiştii

Şofat englezesc, după reguli româneşti. Este combinaţia fatală care a stat la baza a numeroase accidente grave provocate de şoferii unor maşini cu volan pe dreapta. Cu toate astea, numai anul trecut, în România au fost înmatriculate peste 25.000 de maşini "englezeşti".

Numărul şoferilor care conduc englezeşte, la propriu, în România a crescut ameţitor. Asta deşi maşinile cu volan pe dreapta reprezintă un pericol mortal în ţările în care se circulă pe partea dreaptă, atrag atenţia poliţiştii de la rutieră, dar şi experţii în conducere defensivă. Mai exact, oamenii legii spun că statisticile Poliţiei confirmă că aproape toţi şoferii cu asemenea maşini, implicaţi în accidente rutiere, sunt şi vinovaţi de producerea lor, iar cele mai multe dintre accidentele provocate de automobile cu volanul pe partea dreaptă se produc la depăşiri. Coliziunile sunt, de obicei, frontale, iar posibilitatea de evitare a lor este aproape nulă, din cauza lipsei de vizibilitate a şoferilor acestor maşini. Ce spun datele statistice Concret, cele mai recente date ale Registrului Auto Român (RAR), obţinute de "Adevărul", pe şoselele din România circulă aproape 40.000 de maşini cu volan pe dreapta, cu numere româneşti. Acestora li se adaugă un număr necunoscut de maşini "englezeşti" care au încă numere de circulaţie britanice sau au fost înmatriculate în ţara vecină, Bulgaria. Dacă în 2015 în România au fost înmatriculate 4.874 de maşini cu volan pe dreapta, în 2016, numărul acestora a crescut cu 6.250. Eliminarea taxei auto în 2017 a dus la o explozie a înmatriculărilor maşinilor de acest tip. Astfel, anul trecut, în România au fost înmatriculate nu mai puţin de de 25.467 de autoturisme britanice. Trendul s-a menţinut şi în ianuarie 2018, când au fost înmatriculate 2.047 de maşini "englezeşti".

• Încleştarea baronilor PSD: cine cu cine se bate pe cele 16 funcţii de vicepreşedinte

Preşedintele PSD Liviu Dragnea va controla în proporţie de 80% viitoarea conducere a partidului, care, oficial, va fi aleasă la Congresul de sâmbătă, susţin surse din conducerea PSD. "Adevărul" vă arată cine sunt liderii care se vor bate pe cele 16 funcţii de vicepreşedinte pe fiecare regiune şi cine se consideră deja câştigător. Gabriel Firea, Robert Negoiţă şi Marian Oprişan vor fi singurii opozanţi ai lui Drganea în partid.

Liderii PSD din teritoriu negociază intens pentru cele 16 funcţii de vicepreşedinte care vor fi distribuite în funcţie de criterii geografice. Surse din conducerea PSD au declarat pentru "Adevărul" că din cei 16 vicepreşedinţi, Liviu Dragnea va controla cel puţin 13. Regiunea Nord-Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui Moldova este dominată de liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, unul dintre apropiaţii lui Dragnea, care, potrivit unor surse din PSD, este decis să candideze pentru un loc în conducerea partidului. Dacă Buzatu nu va intra în cursă, opţiunea de rezervă în PSD este Gabriel Vlase, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor. Un mic defect are Vlase: Dragnea îl suspectează că e prea apropiat de zona serviciilor secrete. În competiţia feminină se vor întrece vicepremierul Ana Birchall, susţinută de Buzatu, şi senatorul Doina Fedorovici, liderul PSD Botoşani.

• BANCHERUL

• Stergerea restantelor din Biroul de Credit a devenit o afacere in care sunt implicate chiar si persoane din banci

Cei peste 650.000 de romani aflati in baza de date a Biroului de Credit cu restante de peste 30 de zile la plata ratelor la creditele luate de la 31 de banci si 34 de IFN-uri au devenit tinta afaceristilor, printre care s-au strecurat chiar si oameni care lucreaza in banci.

O pagina pe Facebook le promite datornicilor ca-i va sterge din Biroul de Credit, contra sumei de 300 de lei platita in avans, iar apoi ii va ajuta sa obtina un nou imprumut, cu care sa-si poata achita restul taxei de radiere, de 2.300 de lei. (vezi postarea pe Facebook)

Oameni necajiti si disperati pentru ca sunt supraindatorati sau pentru ca nu pot obtine un nou imprumut pentru ca au avut intarzieri la altele mai vechi sunt amagiti cu promisiunea unei rate de succes a radierilor din Biroul de Credit de 90%, cu toate ca stergerea datelor nu se poate face decat in anumite cazuri, precum neinformarea prealabila a debitorului sau raportarea de date eronate.

Regula este ca atunci cand obtin un credit, clientii bancilor si IFN-urilor trebuie sa-si dea acordul ca vor fi raportati la Biroul de Credit, atat cu date pozitive cu privire la achitarea ratelor, cat si cu cele negative, adica restantele de peste 30 de zile.

• COTIDIANUL

• Cine conduce "republica procurorilor"?

Augustin Lazăr va prezenta astăzi al doilea bilanţ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de când a fost înscăunat procuror general al României. Lazăr este al 11-lea procuror general al României din perioada postdecembristă, fiind numit în fruntea Ministerului Public pe 28 aprilie 2016.

După învestire, Lazăr a făcut echipă în fruntea Parchetului General cu Laura Oprean, în funcţia de prim-adjunct, şi cu Bogdan Licu, în funcţia de adjunct. Adjuncţi de drept ai procurorului general sunt procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT, Laura Codruţa Kovesi, respectiv Daniel Horodniceanu. Un membru important al echipei lui Lazăr este procurorul-şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din PÎCCJ, Romulus Varga, numit în această funcţie în ianuarie 2017. Corespunde oare această echipă exigenţelor şi imperativelor actuale?

Toţi procurorii generali, numiţi pe filieră politică

În opinia mea, bazată inclusiv pe pregătirea juridică şi experienţa de procuror, singurii procurori generali ai României care au avut calificarea şi autoritatea profesională necesare pentru această funcţie au fost, după 1989, Gheorghe Robu (ianuarie-decembrie 1990) şi Nicolae Cochinescu (1996-1997) (foto), care au deţinut această funcţie doar în jur de un an. Fostul preşedinte Ion Iliescu şi PDSR, antecesorul PSD, au preferat în perioada 1990-1996 doi procurori generali modeşti profesional şi aserviţi politic, respectiv pe generalul Mihail Ulpiu Popa Cherecheanu (1990-1993), fost baschetbalist la Steaua şi în echipa naţională, care a deţinut anterior funcţia de şef al Secţiei Parchetelor Militare, şi pe Vasile Manea Drăgulin (1993-1996), care a fost anterior şef de direcţie în Parchetul General. În 1997, fostul preşedinte Emil Constantinescu l-a numit procuror general pe consilierul său Sorin Moisescu (fiul fostului patriarh ortodox Iustin Moisescu), cu care se afla în relaţii de prietenie şi pe care l-a promovat anul următor în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În 1998 au fost numiţi în funcţiile de procuror general şi procuror general adjunct doi procurori timişoreni, Mircea Criste şi Mircea Zărie, pe filieră politică PNL, respectiv la impulsul fostei deputate liberale de Timiş Mona Muscă şi cu concursul fostului ministru de justiţie Valeriu Stoica, amândoi apropiaţi ai preşedintelui Constantinescu. După ce PSD a recâştigat preşedinţia şi guvernarea României în 2000, a fost numit procuror general Joiţa Tănase, un avocat obscur, fost coleg de facultate şi apropiat al ex-premierului social-democrat Adrian Năstase, care n-a activat nicicând ca procuror sau judecător în cariera sa juridică. În 2003 a fost numit procuror general al PÎCCJ generalul Ilie Botoş, anterior procuror-şef al Parchetului Militar Teritorial Cluj şi procuror-şef adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie, care a fost "selectat" datorită prieteniei sale cu generalul Gabriel Oprea, pe atunci omul de casă al lui Adrian Năstase. Botoş a impresionat mai mult prin faptul că a făcut un stagiu de pregătire de luptă corp la corp la Fort Bragg în SUA, unde se află sediul trupelor Delta Force.

• CURENTUL

• Clanul Bashar Al-Assad, stăpân în baza militară a Armatei Române

O mie de soldaţi din 16 ţări NATO au descins vara trecută în baza militară UM 01853 Capu Midia, situată pe malul Mării Negre, la 30 de kilometri de Constanţa. Militarii au tras cu rachete Hawk şi Avenger şi au testat sisteme de apărare anti-aeriană.

Aproximativ 130 de hectare de teren din unitatea militară Capu Midia se află în proprietatea unui grup de afacerişti sirieni care sprijină financiar regimul dictatorului de la Damasc, Bashar al-Assad, scriu jurnaliştii de la Riseproject.

• ANAR minte în legătură cu oferirea spre închiriere unor beach-baruri a plajei curăţate de persoanele cu dizabilităţi şi promisă acestora

Ieri am arătat cum după ce şi-a dat acordul pentru amenajarea unei plaje terapeutice cu accesibilităţi pentru persoanele cu nevoi speciale şi după ce cu ajutorul familiilor care au copii cu dizabilităţi, Centrul de Autism "Marea Neagră" a curăţat întreaga zonă de plajă de vegetaţie şi mizerii , adunând peste 20 de camioane de gunoi, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea s-a răzgândit şi doreşte închirierea respectivului teren unor beach-baruri. Bineînţeles că după ce familiile copiilor cu dizabilităţi au curăţat plaja, locul a devenit interesant pentru comercianţi. Citiţi şi vă indignaţi pe larg AICI.

Imediat, Biroul de presă al ANAR a transmis un document în care ne precizează că "în anul 2017, Centrul de Autism Marea Neagră (CTMNSPA) a solicitat A.N."Apele Române" alocarea unui sector de plajă într-un loc uşor accesibil pentru persoanele cu nevoi speciale. Ca urmare a cererii primite, A.N. "Apele Române" a solicitat un punct de vedere Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (A.B.A.D.-L.) privind desfăşurarea unui eveniment social cu scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi şi nevoi speciale.

Acest demers nu a reprezentat o solicitare de închiriere a plajei în scop comercial, ci o organizare a unui eveniment cu un puternic impact social.

A.B.A.D-L nu a emis, în anul 2017, către Centrul de Autism Marea Neagră niciun acord/aviz/accept pentru utilizarea plajei cu titlu gratuit."

• JURNALUL NATIONAL

• Conducerea PSD, aleasă după regulile lui Dragnea şi ale "amazoanelor" lui

Liviu Dragnea nu-şi pune în joc mandatul de preşedinte al PSD la Congresul din 10 martie, restul funcţiilor de conducere vor fi alese în condiţiile dorite de el. În pofida unor declaraţii critice ale unor colegi de partid, care-şi simt poziţiile periclitate de eventuale alegeri interne, poziţia lui Dragnea în partid pare că s-a consolidat după şedinţa Comitetului Executiv Naţional de ieri.

Şedinţa Comitetului Executiv Naţional se anunţa una furtunoasă, cu declaraţii critice îndreptate, direct sau indirect, împotriva planului lui Liviu Dragnea de a stabili noi reguli privind alegerea conducerea PSD. "Organizarea de alegeri la Congres are, din propunerea mea, două obiective principale şi anume - să fie o repartizare completă şi echilibrată a conducerii PSD în toată ţara şi pentru asta propunerea este să fie 16 vicepreşedinţi, dintre care câte doi pe fiecare regiune. Al doilea obiectiv, să reîncepem să realizăm paritatea în partid în ceea ce priveşte bărbaţii şi femeile şi anume - să fie opt vicepreşedinţi bărbaţi şi opt vicepreşedinţi femei. Fiecare regiune să îşi aleagă vicepreşedintele bărbat şi vicepreşedintele femeie", a anunţat Dragnea. Mai mult, se vor face şi alegeri pentru funcţia de preşedinte executiv, deţinută de către Niculae Bădălău, unul dintre liderii "rebeliunii" eşuate anti-Dragnea de la începutul anului. Surse din partid indică faptul că funcţia ar putea fi preluată de către Marian Neacşu, actualul secretar general. De altfel, organizaţia de Bacău a anunţat oficial că-l susţine pe Neacşu pentru această funcţie. Intenţiile lui Dragnea i-au alarmat pe cei care se ştiau căzuţi în dizgraţia preşedintelui. Cel mai dur a fost Codrin Ştefănescu, secretarul general adjunct, care a contraatacat cerând public lui Dragnea explicaţii pentru prezenţa sa la chiolhanurile organizate de fosta conducere a SRI. "Eu cred că e dator el să dea explicaţiile astea în interiorul partidului, să explice câte întâlniri de genul acesta a avut, de ce le-a avut şi în ce context.

• NATIONAL

• Kovesi, prinsa in capcana Lazar - Horodniceanu!

"National" il baga pe Daniel Horodniceanu in "lumea buna" a magistraturii chiar inainte de surprinzatoarea sa nominalizare in funtea DIICOT, dezvaluind ca, desi pe atunci un oarecare procuror iesean, acesta se judeca "in draci" cu Primaria Municipiului Iasi, dupa ce ar fi refuzat sa-si plateasca locul de parcare! Si acest gest de fronda la adresa "taxelor si impozitelor" se explica prin faptul ca autoritatile locale nu ar fi schimbat becul de la stalpul din parcare! Desigur, cu astfel de ambitii de mic provincial, destinul lui Horodniceanu in fruntea DIICOT era vazut la acel moment nu doar ca unul greu, dar si extrem de scurt. Numai ca, iata, stranie ironie a sortii, tocmai aceasta incapatanare deja traditionala a ieseanului ajuns la Bucuresti i-a asigurat succesul lui Horodniceanu in fruntea DIICOT. Structura pe care nu doar ca a tinut-o in mana, dar a reusit sa o retransforme in una de elita, indicatorii statistici fiind mai mult decat relevanti in acest sens.

Mai mult chiar, dupa cum scriam in toamna, pe cand inca nu fusese declansat "asaltul final" la Laura Codruta Kovesi, Daniel Horodniceanu, un tip extrem de pragmatic de altfel, isi dramuia cu minutiozitate sansele pentru a-si juca, atunci cand va fi momentul, "cartea vietii". Si daca inca de pe atunci, discret, in anumite medii initiate din sistem se sugera "spontan" ca in cazul in care "pica Kovesi", Horodniceanu ar fi oricum o solutie mai buna si mai "din interior" decat "politizata" varianta Daniel Morar pentru preluarea sefiei DNA, lucrurile incep sa se limpezeasca tocmai acum. Cand, exact in timpul unui "contraatac" public al Laurei Codruta Kovesi, altfel atat de taciturnul Horodniceanu a infipt un adevarat cutit in spatele DNA.

• ROMANIA LIBERA

• Parchetul General îşi prezintă azi bilanţul pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis

Parchetul General îşi prezintă miercuri bilanţul de activitate pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu va participa, aşa cum a făcut şi la bilanţul DNA.

La precedentul bilanţ al instituţiei, şeful statului a lăudat activitatea Ministerului Public pe 2016, despre care a spus că a contribuit la restabilirea încrederii cetăţenilor în justiţie, dar a atras atenţia că procurorii trebuie să rămână "loiali" normei potrivit căreia nimeni nu este mai presus de lege şi trebuie să respecte libertăţile şi drepturile cetăţenilor.

Tot atunci, preşedintele spunea că aşteaptă, "ca şi societatea românească, finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada, aşa cum scrie la carte: prin decizii clare şi cât mai rapide, temeinice şi legale". Săptămâna trecută, la bilanţul DNA, Iohannis a subliniat că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului şi că integritatea magistraţilor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate. Prezentarea bilanţului va avea loc începând cu ora 11.00, la Cercul Militar Naţional.

În urmă cu o săptămână, la bilanţul DNA, Klaus Iohannis a afirmat că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului, în care nişte inculpaţi şi condamnaţi penal s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au anchetat. Preşedintele a spus însă că aceştia nu au şanse de reuşită. "Cetăţenii îşi doresc o Românie demnă, o justiţie dreaptă şi o societate în care cei care se plasează sau încearcă să se plasese deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de funcţie, avere sau statut social. Încrederea în justiţia din România este dată de cei care o însufleţesc. Magistraţii sunt repere. Integritatea lor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate. Abaterile individuale care riscă să afecteze presigiul întregului corp trebuie combătute", a adăugat preşedintele.

• ZIARUL FINANCIAR

• Luptă strânsă pentru poziţia numărul 1 în România. Banca Transilvania este tot mai aproape de liderul BCR: primele două bănci sunt despărţite de o diferenţă de sub două puncte procentuale cotă de piaţă, înainte de includerea Bancpost în ecuaţie

În 2005, când a fost cumpărată de Erste de la statul român, BCR avea o cotă de piaţă de 26%, în timp ce Banca Transilvania avea o cotă 3,9% ♦ Apropierea băncii din Cluj de BCR va fi accelerată de achiziţia Bancpost, cumpărată la finalul anului 2017.

Lupta pentru primul loc în sistemul bancar a început să se înteţească după o perioadă de două decenii în care BCR, parte a grupului austriac Erste, părea să nu aibă un rival atât de puternic încât să-i ameninţe supremaţia.

Treptat însă, Banca Transilvania s-a apropiat tot mai mult de prima poziţie în clasamentul după active, iar anul trecut doar 1,9 puncte procentuale au făcut diferenţa în termeni de cotă de piaţă între BCR şi BT. Spre comparaţie, în 2016 diferenţa între Banca Transilvania şi BCR a fost de peste 3 puncte procentuale. Apropierea Băncii Transilvania de BCR va fi accelerată şi de integrarea Bancpost, instituţie de credit cumpărată la finalul lui 2017.