0,48% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, în 2009

Ţara noastră a cheltuit, anul trecut, 2,357 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanţă, cheltuielile pentru acest domeniu reprezentând 0,48% din PIB, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Din totalul cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare efectuate în 2009, 88,1% (2,077 milioane lei) au fost cheltuieli pentru activitatea curentă şi 11,9% (279,7 milioane lei) cheltuieli de capital, anunţă Agerpres.

Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au des-făşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,8 puncte procentuale în anul 2009 faţă de anul 2008. În anul 2009, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere cu 7,2 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2008, respectiv de la 49,5% la 42,3%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2009 o creştere de 6,3 puncte procentuale în cheltuielile totale, res-pectiv de la 42,5% la 48,8%. Pentru dezvoltarea experimentală, din cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 8,9%.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2009, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, dar în scădere comparativ cu anul trecut (54,9% faţă de 70,1% în anul 2008), urmate de sursele de la întreprinderi în creştere comparativ cu anul 2008 (34,8% faţă de 23,3%).

Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (49,3%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (35,3%) şi unităţile din sectorul întreprinderi (15,1%).

Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2009 a înregistrat o pondere de 0,48%, comparativ cu 0,58% în anul 2008.

Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,26% în anul 2009, faţă de 0,41% în 2008.

La 31 decembrie 2009, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 42.420 persoane (din care 19.373 erau femei, reprezentând 45,7%), menţinându-se un procent similar cu anul 2008.

Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice - 46,9%, urmat de domeniul ştiinţelor naturale şi exacte, cu o pondere de 14,1%.

Numărul cercetătorilor din aceste domenii este semnificativ, respectiv 14.381 persoane (din care 38,2% femei) în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice şi 4.111 persoane (din care 45,9% femei) în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte.

După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor exis-tenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2009, 36.240 au studii superioare (85,4% din total), 1.645 au studii postliceale şi de maiştri (3,9%), 3.982 au studii liceale, profesionale şi de ucenici (9,4%), iar 553 au alte forme de pregătire (1,3%).

În anul 2009, numărul persoanelor cu titlu de doctor care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare s-a menţinut relativ constant faţă de anul 2008, respectiv 14.916 persoane, din care femei cu titlu de doctor 6.508, respectiv 43,6%.

Dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2009, după orele efectiv lucrate, 56% au lucrat cu normă întreagă şi 44% cu normă parţială.

Pe categorii de ocupaţii, în anul 2009, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, 72,2% din total, respectiv 30.645 persoane. Pe grupe de vârstă, în cadrul cercetătorilor, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat o creştere cu 4,7 punc-te procentuale a ponderii persoanelor cu vârstă de până la 34 ani (29,1% faţă de 24,4%). Ponderea cercetătorilor cu vârsta între 35 şi 54 ani s-a menţinut relativ constantă, respectiv 47,3%.