13 MAI - PRIMELE SUTE DE NOTIFICĂRI Legea dării în plată le ia pâinea de la gură recuperatorilor

Actualizare 17:38 MFP: "Impozitul la darea în plată se suportă de debitor şi se calculează în conformitate cu prevederile Codului fiscal"

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a transmis astăzi că darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi se impozitează în conformitate cu prevederile articolului 111 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată.

"Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului fiscal", se arată într-un comunicat al MFP remis redacţiei.

Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegându-se datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoarea minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei, a explicat MFP.

Finanţele precizează că, atât Legea nr. 77/2016, privind darea în plată, cât şi Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal nu cuprind excepţii de la plata impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal în cazul stingerii unor debite prin darea în plată.

(S.A.)

----------

Primele sute de clienţi împrumutaţi la bănci au depus, vineri (prima de zi de aplicare a Legii dării în plată), notificări pentru cedarea imobilului pus garanţie în contractele de credit către bancă, în vederea ştergerii întregii datorii, după cum ne-au spus avocaţii consumatorilor.

Gheorghe Piperea, cel care a redactat textul legislativ, ne-a precizat: "Sunt câteva sute de notificări doar în Bucureşti. La nivel de ţară probabil că sunt mult mai multe. Noi ne-am propus să nu facem avocatură pe Legea dării în plată, pentru că nu dorim să luăm banii acestor oameni. S-au semnat, astăzi (n.r. vineri), o serie de astfel de documente, aici, la sediul nostru, însă pro-bono, cu titlu de simbol".

Avocatul Adrian Cuculis a fost, în schimb, la sediile băncilor din Capitală şi a depus 103 notificări de dare în plată, după cum ne-a declarat, precizându-ne: "Eu şi colegii mei am fost la toate băncile din Bucureşti. Am primit documentele de la debitori, le-am verificat, am întocmit notificările, am fost la bănci şi le-am vizat. Eu am fost, în primul rând, la BCR. Doamnele de la bancă erau destul de joviale. Ne-au spus că, după părerea domniilor lor, e bine şi aşa, că doar nici pe timpul lui Ceauşescu nu aveam case; stăteam la ICRAL. Nu au ştiut să ne spună dacă vor lua casele în plată, dacă vor negocia sau dacă ne vom vedea în instanţă".

Adrian Cuculis ne-a mai spus că a stat de vorbă cu avocaţii băncilor şi că OTP Bank şi Bancpost vor contesta toate notificările, în timp ce Piraeus Bank intenţionează să conteste doar notificările din cazul executărilor silite unde casele deja au fost pierdute de către clienţi, în celelalte cazuri încercând să mai negocieze.

Cele mai multe persoane care au făcut, vineri, primul pas pentru darea în plată a locuinţei, circa 70% din total, sunt cele care se află deja în executare silită, după cum ne-a spus avocatul Cuculis.

În acest context, domnia sa a afirmat: "De acum, s-a desfiintat profesia de recuperator de creanţe. Atâta vreme cât nu mai au ce să recupereze, ei nu mai au activitate".

Fostul bancher Lucian Isar a scris, săptămâna trecută, pe blogul propriu că, dincolo de diminuarea veniturilor băncilor din cauza legii dării în plată, au fost două motive care au susţinut continuarea luptei de anulare a acestei legi: "Primul este legat de planurile anumitor bancheri de a vinde la discount major proprietăţile recuperate. Cooperativele funcţionau conectate la decidenţii de la risc de la Ploieşti la Vâlcea. Aceste vânzări ce prejudiciază în mod evident clienţii nu se pot efectua fără cunoştinţa supraveghetorilor şi a auditorilor. Vânzările de portofolii ce includ credite de consum cu garanţii imobiliare sunt o sursă bună de vile şi vacanţe pentru aranjori. Cel de al doilea motiv este legat de dosare aflate în lucru la DIICOT (unele deja trimise in judecată) şi aflate în domeniul public".

Legea dării în plată i-a încurcat pe notari, iar MFP nu i-a lămurit

Legea dării în plată i-a încurcat pe notari, care, în mare parte, au refuzat să încheie notificări pentru clienţii bancari.

Avocaţii citaţi ne-au spus că notarii refuză să se implice în acest proces.

Notarii au cerut clarificări Ministerului Finanţelor Publice (MFP) legate de plata impozitului pe tranzacţiile cu imobile, neştiind dacă se aplică sau nu şi, dacă da, la ce valoare.

Nici MFP nu i-a lămurit pe notari, secretarul de stat Gabriel Biriş afirmând că iniţiatorii ar fi trebuit să precizeze clar, în lege, toate aspectele legate de subiect.

Oficialul MFP a precizat, citat de presă: "La o primă vedere, referitor la articolul privind impozitarea veniturilor din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal - acel 3%, 2%, 1% - baza de calcul a impozitului ar trebui să fie suma pentru care se face darea în plată, adică totalul creditului plus dobânzi plus suma la zi - datoria ştearsă - pentru că acela e, practic, venitul pe care l-ar obţine: datoria ştearsă în urma dării în plată".

Deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul legii, consideră că Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să decidă că darea în plată nu se încadrează la vânzare, ci la o eliberare de datorii. Domnia sa ne-a precizat: "Oamenii vor face notificări, după care, dacă vor avea de plătit 3%, nu vor mai da în plată locuinţa, iar băncile vor fi nevoite să vină la negocieri, pentru că au fost deja notificate şi debitorul nu mai plăteşte nimic după ce a făcut notificarea".

Domnul Cuculis opinează, de asemenea, că Guvernul ar putea da o Hotărâre de modificare a Codului Fiscal, care prevede impozitarea tranzacţiilor.

La rândul său, Gheorghe Piperea consideră că, în cazul dării în plată, nimeni nu datorează nimic statului, pentru că nu se face o vânzare propriu-zisă, în urma căreia o parte să încaseze bani. Domnia sa ne-a explicat: "Nu se plăteşte un preţ, se eliberează o datorie, astfel că nimeni nu are de dat nimic statului. Dacă pentru donaţii nu se plăteşte impozit, atunci aici de ce s-ar plăti? În cazul în care ar trebui să fie achitat un impozit, ar fi normal ca banca să plătească, pentru că ea rămâne cu imobilul".

Conform avocatului Piperea, în mod clar nu vor plăti impozit cei care au fost deja evacuaţi, iar aceştia totalizează zeci de mii de persoane - primele care vor apela la noua lege.

De asemenea, debitorii care vor ajunge cu banca în instanţă, nu vor plăti respectivul impozit, instanţa urmând să decidă cine îl va achita.

Raiffeisen Bank: "Procesul de dare în plată nu este nici simplu şi nici fără costuri pentru client"

În contextul intrării în vigoare a Legii dării în plată, Raiffeisen Bank a anunţat, vineri, că îşi propune să rezolve cazurile sociale: "Clienţii care au contractat un credit garantat cu un imobil având destinaţia de locuinţă, care nu îşi mai pot plăti ratele şi se confruntă cu situaţii deosebite, pot transmite notificări la bancă cu privire la darea în plată a imobilului şi stingerea datoriei aferente contractului de credit încheiat".

Reprezentanţii băncii anticipează că legea, în forma în care a intrat în vigoare, va da naştere la dispute juridice, "atât în privinţa aspectelor de neconstituţionalitate, cât şi a celor care nu sunt reglementate sau sunt confuze".

Raiffeisen Bank avertizează că procesul de dare în plată "nu este nici simplu şi nici fără costuri pentru client".

În acest context, banca a elaborat un document cu întrebări şi răspunsuri, pe care l-a postat pe site-ul său.

Printre altele, instituţia subliniază: "Banca reaminteşte clienţilor săi că pune la dispoziţia celor care întâmpină greutăţi în rambursarea creditelor multiple soluţii de restructurare. Clienţii care au inclus în contractul de credit opţiunea de vacanţă la plata ratelor pot opta pentru întreruperea plăţilor de până la trei luni, prin simpla notificare a băncii".

Ghidul Raiffeisen Bank menţionează că toate costurile notariale în procedura dării în plată sunt în sarcina clienţilor.

Documentul adaugă: "Darea în plată ar trebui sa fie o ultimă opţiune, pentru că, deşi după aceea nu veţi mai avea de rambursat creditul, nu veţi mai fi nici în proprietatea imobilului. În luarea deciziei trebuie să luaţi în calcul cheltuielile cu găsirea unei alternative de locuire (chiria), costurile de mutare, eventuale renovări etc".

Uimitor, banca le spune clienţilor că, şi dacă deja a început executarea silită, totuşi mai există soluţii amiabile, fără procedura dării în plată: "Atât timp cât există o comunicare cu banca, direct sau prin intermediul executorului judecătoresc, şi o intenţie de plată, se pot identifica metode de restructurare cu repunere în graficul de plată sau chiar acţiuni de vânzare voluntară a imobilului de către client cu reducere de datorii reziduale după vânzare".

Ziarul BURSA a transmis, vineri, o solicitare mai multor bănci din piaţă, ca să afle dacă au fost înregistrate notificări de dare în plată şi, dacă da, câte. Niciuna dintre bănci nu a răspuns solicitării noastre.