15 ani: din Blocul Comunist în Blocul European

• Dezbateri aprinse în Parlamentul de la Strasbourg: popularii europeni au cerut amînarea votului

• Dacă nu vor fi activate clauzele de salvgardare, atunci intrăm în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007

Ţara noastră a primit ieri, în Parlamentul European, votul favorabil pentru semnarea Tratatului de aderare la UE, ceea ce ne apropie de bifarea celui de-al doilea obiectiv major al României - după trecerea la capitalism - integrarea în Uniunea Europeană. În urma unor dezbateri aprinse, Raportul întocmit de raportorul pentru România al Parlamentului European, Pierre Moscovici, a obţinut 564 de voturi pentru, 59 împotrivă şi 41 de abţineri. De menţionat că partenera Ro-mâniei pe calea integrării, Bulgaria, a obţinut doar 521 de voturi pentru, 74 împotrivă şi 69 de abţineri. Tot ieri, Parlamentul European a adoptat, cu 497 de voturi pentru, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare de către România. În contextul obţinerii votului favorabil, ţara noastră va semna, în această lună, Tratatul de aderare. Aceasta nu înseamnă, însă, că vom intra automat în UE la 1 ianuarie 2007, întrucît Tratatul conţine clauze de salvgardare, care, dacă sînt activate, presupun amînarea cu un an a aderării ţării noastre. În consecinţă, în cele 21 de luni care au rămas pînă la 1 ianuarie 2007, România va fi monitorizată extrem de atent de Comisia Europeană, statele membre ale UE şi Parlamentul European. În perioada menţionată, România, dar şi Bulgaria, trebuie să dovedească realizarea reformelor cheie şi să-şi îndeplinească pe deplin angajamentele luate în timpul negocierilor.

În cursul dezbaterilor de ieri, din Legislativul de la Stras-bourg, parlamentarii grupului popular european, al democraţilor şi ecologiştilor s-au exprimat pentru amînarea votului privind ţara noastră, subliniind că în România există, încă, probleme nerezolvate. Aceştia au afirmat: "Sîntem pentru aderarea celor două ţări, dar nu putem spune doar < da > sau < nu >, aşa cum cere votul. Nu vrem un vot contra, dar, avînd în vedere situaţia din cele două ţări, nu putem vota acum. Tot ce cerem este o amînare a votului pînă în 2006". Parlamentarii care consideră că votul trebuia exprimat mai tîrziu şi care ridică semne de întrebare în privinţa capacităţii aderării României în 2007, au făcut referire la problemele legate de libertatea presei şi corupţia din România. Ţara noastră mai are de rezolvat aspecte privind protecţia mediului, reglementările antitrust şi ajutoarele de stat.

În ceea ce-i priveşte pe bulgari, UE a criticat faptul că autorităţile de la Sofia nu au reuşit să adopte un nou Cod penal, care să conţină prevederi referitoare la lupta anti-corupţie. În plus, europenii vor un efort sporit din partea bulgarilor în sensul combaterii crimei organizate.

• Banii alocaţi României şi Bulgariei, motiv de nemulţumire

Grupul parlamentar al Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni, care a propus amînarea votului pentru aderare încă de marţi seara, cînd în Parlamentul de la Stras-bourg se desfăşurau dezbaterile pe marginea aderării României şi Bulgariei, consideră că ar trebui reanalizate, de către Consiliul de Miniştri, detaliile referitoare la alocarea sprijinului financiar de 43,3 miliarde de euro, necesar aderării celor două ţări. Popularii subliniază că Executivul de la Bruxelles a trimis foarte tîrziu Parlamentului situaţia financiară privind România şi Bulgaria, astfel ca ei nu şi-au putut spune cuvîntul în acest sens. Ca urmare, ieri, eurodeputaţii au adoptat un amendament la raportul financiar, prin care îi este recunoscută Parlamentului European puterea de decizie în privinţa alocării fondurilor pentru România şi Bulgaria pînă în 2009.

Grupul PPE este cel mai mare din Parlamentul European, cu 268 de deputaţi, cei mai mulţi dintre aceştia provenind din Germania.

Amintim că, tot marţi, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a avertizat România şi Bulgaria că planurile lor privind aderarea la UE în 2007 ar putea fi amînate cu cel mult un an, în situaţia în care cele două ţări nu reuşesc să îndeplinească toate condiţiile necesare alăturării blocului format acum din 25 de state membre. "România şi Bulgaria trebuie să realizeze reforme-cheie", a precizat Olli Rehn în discursul susţinut în faţa Parlamentului European, adău-gînd: "Nu vom ezita să folosim clauzele de salvgardare".

• Ce urmează?

Miniştrii de externe ai UE şi omologii lor din România şi Bulgaria vor semna Tratatul de aderare la data de 25 aprilie. Parlamentele naţionale au la dis-poziţie 20 de luni ca să ratifice intrarea celor două state.

O altă problemă de viitor o reprezintă şi noua Constituţie. Pînă în prezent, Tratatul care instituie o Constituţie pentru Europa - adoptat în 2004, a fost ratificat în numai cîteva ţări membre (Lituania, Ungaria, Spania). Ca să intre în vigoare, Constituţia UE trebuie ratificată de toate cele 25 de state membre, fie prin procedura parlamentară, fie prin referendum naţional.

În ceea ce ne priveşte, dacă legea fundamentală a UE va fi ratificată pînă la momentul aderării, atunci ne vom supune direct acesteia. În cazul în care ratificarea nu va fi făcută de toate statele membre, România va adopta Constituţia europeană doar la momentul la care aceasta va intra în vigoare.