20 DE ANI DE REGLEMENTARE A PIEŢEI DE CAPITAL Deputatul Viorel Ştefan: "Piaţa noastră de capital nu a ajuns, încă, o alternativă reală la sistemul bancar"

Reporter: Aţi contribuit, în calitate de parlamentar, la aprobarea primelor legi care au reglementat piaţa noastră de capital. Cum vedeţi cei 20 de ani de reglementare a pieţei, împliniţi anul acesta?

Viorel Ştefan: Este o vârstă frumoasă, a tinereţii şi a maturităţii în egală măsură. Îmi amintesc "zbaterile" de la început, cât de greu înţelegeam primele noţiuni de piaţă de capital, cât de greu a fost principiul transparenţei, acceptat în economia noastră, şi cât de ciudat mi se părea atunci când cei iniţiaţi ne explicau cât de importantă este transparenţa din activitatea economică privată.

Noi, la vremea aceea, acceptam importanţa transparenţei instituţiilor şi companiilor publice, dar ne era foarte greu să înţelegem de ce şi o entitate privată trebuie să fie transparentă, şi că, odată listată, rămâne o societate privată din punct de vedere al regimului juridic, dar prezintă un interes public general.

Acestea erau primele noastre preocupări la debutul reglementării pieţei de capital. După aceea, am înţeles că piaţa noastră de capital va ajunge la maturitate atunci când ea va reprezenta o alternativă de finanţare la sistemul bancar, când va fi un instrument funcţional care să poată să mobilizeze resursele persoanelor fizice şi să le direcţioneze către proiecte economice.

Apoi, a urmat o perioadă când pe piaţa de capital şi-au găsit soluţii de finanţare şi administraţiile publice, prin emisiuni de obligaţiuni. Piaţa a cunoscut o perioadă de creştere după care, în anii 1996, a fost scandalul cu fondurile mutuale. Piaţa a reuşit să se reaşeze şi a urmat o perioadă de creştere, după care a fost afectată de criză. Acum, trăim din nou speranţa relansării pieţei de capital.

Reporter: După 20 de ani de reglementare, credeţi că a ajuns piaţa noastră de capital să îşi îndeplinească rolul de alternativă reală de finanţare pentru companii?

Viorel Ştefan: Din păcate, piaţa încă nu a ajuns să fie o alternativă reală la sistemul bancar. Explicaţiile acestei situaţii ar fi de ordin intern şi extern, factori obiectivi precum criza economică sau sistemul legislativ, care, poate nu a fost suficient de performant şi adaptat la cele mai bune practici utilizate pe pieţele de capital mature.

Pe de altă parte, toate guvernele au susţinut dezvoltarea pieţei noastre de capital, listând companii publice. Regret că statul nu a folosit mai mult Bursa de Valori în procesul de privatizare. Prin 1998-1999, au fost câteva societăţi privatizate prin Bursă şi acum, din informaţiile pe care le am, aceste privatizări nu s-au soldat cu eşecuri. La începuturile pieţei noastre de capital, exista opinia că privatizarea prin Bursă ar fi un mare handicap întrucât nu puteau fi impuse investitorilor angajamente post-privatizare. Timpul a demonstrat că privatizarea pe piaţa de capital a fost o metodă mai bună faţă de cea "la masa verde", cu investitori strategici, unde angajamentele ulterioare din procesul de privatizare nu au fost respectate în multe cazuri.

Reporter: Mai sunt probleme legislative de rezolvat?

Viorel Ştefan: Din punct de vedere legislativ, cred că s-a făcut, în mare parte, ceea ce trebuia, corespunzător fiecărei etape de dezvoltare a pieţei. Există şi astăzi disponibilitate ca acest proces să continue, ceea ce este un lucru foarte bun.

Din punct de vedere al susţinerii prin decizia administrativă a Guvernului de a direcţiona către Bursă companiile publice, există întreaga disponibilitate de a continua programul de listări.

Din punct de vedere al reglementării şi supravegherii pieţei, eu apreciez că este un câştig înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), prin comasarea reglementatorilor pieţei de capital, a pieţei pensiilor private şi a asigurărilor. Sper ca ASF să devină mai flexibilă, adaptată contextului actual al pieţelor financiare greu încercate de criză.

Autoritatea are în derulare un proces de reorganizare, care speră că va da rezultatele scontate. Dar legislativul, executivul şi autoritatea pieţei nu se pot substitui managementului Bursei de Valori. Nu mă erijez într-un critic, dar constat că este nevoie de creşterea atractivităţii pieţei de capital ca alternativă de finanţare. Aici trebuie să intervină brokerii şi managementul Bursei de Valori, iar promovarea pieţei de capital trebuie să fie printre principalele lor preocupări. Îmi amintesc că în anii 1996-1997, Stere Farmache, ca director executiv al BVB, era într-o caravană mobilă şi a mers în toate judeţele, unde a făcut prezentări în toate mediile despre ce înseamnă Bursa, ce avantaje şi dezavantaje au listările şi de ce ar trebui ca firmele să se uite spre această nouă modalitate de finanţare.

Cred că nu este desuet un astfel de demers al Bursei şi în această perioadă, mai ales că există şanse ca piaţa noastră de capital să se relanseze după criză.

Reporter: Mai au legislativul şi ASF de lucru la îmbunătăţirea legislaţiei specifice în următoarea perioadă?

Viorel Ştefan: ASF are de lucru la propria-i lege, care îi stabileşte cadrul de organizare şi funcţionare. Ştim bine că înfiinţarea ASF s-a făcut contra cronometru şi reglementarea funcţionării instituţiei a rămas deschisă îmbunătăţirilor. Cred că aceasta este prima urgenţă a ASF şi a Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Camerei Deputaţilor, pe care o conduc.

Avem un proiect de îmbunătăţire a legii în discuţie şi în iunie am avut ultima întâlnire cu reprezentanţii ASF. A venit vacanţa parlamentară, am amânat proiectul pentru această toamnă. Cel mai probabil, după campania electorală, când parlamentarii se vor întoarce de la lucru din teritoriu, vom finaliza şi adopta şi acest proiect. Am reuşit să clarificăm, prin lege, şi statutul pieţei Rasdaq.

Sper să perfectăm cât de curând palierul legislativ, astfel încât Comisia pe care o conduc să poată fi doar un fel de supervizor pe legislaţia secundară, pe evoluţia ASF în implementarea prevederilor legale şi alte regulamente şi instrucţiuni necesare dezvoltării pieţei noastre de capital şi a celorlalte pieţe financiare.

Reporter: Care sunt cele mai importante modificări dezbătute privind funcţionarea ASF?

Viorel Ştefan: Două raţiuni au stat la baza înfiinţării ASF: să aducem într-o singură entitate structurile de reglementare, supraveghere şi control ale pieţelor noastre financiare; să avem o viziune unitară asupra dezvoltării acestor pieţe pentru că trecem printr-o perioadă în care nu mai putem "juca" segmentat.

La teorie stăm bine. Urmează să vedem cum stăm cu implementarea. Există o experienţă de aproximativ un an de funcţionare a ASF şi putem acum îmbunătăţi legislaţia în cunoştinţă de cauză.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie clarificat un lucru foarte important: linia de demarcaţie între ce înseamnă să fii autoritatea pieţei şi actor în piaţă. Problema aceasta este greu de soluţionat. ASF are nevoie de specialişti mai buni decât cei din piaţă pentru că altfel n-ar putea să supravegheze şi să reglementeze corect piaţa. Pe de altă parte, aceşti specialişti îi găseşti doar la actorii din piaţă, îi angajezi la autoritate şi, de a doua zi, trebuie să le "decupezi" toate legăturile şi conexiunile. Este un proces foarte delicat şi cred că trebuie să ne uităm cu mare atenţie pe lege şi să fim foarte clari cu ce impune legea la situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese. Trebuie să vedem şi care este cel mai bun mecanism de verificare a incompatibilităţilor ca să prevenim situaţiile nedorite.

ASF are nevoie să îşi recâştige credibilitatea şi, ca să facă acest lucru, are nevoie de cei mai buni specialişti. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă şi jucătorii din piaţă. Un operator economic nu va putea performa într-o piaţă unde partea de supraveghere nu este bine reglementată şi clară. Ambiguităţile privind reglementarea sau funcţionarea unei autorităţi de control reprezintă un mare pericol pentru operatori. Poţi să te trezeşti că soarta ta ţine de aprecierea subiectivă pe care o dă un domn care stă pe un scaun. Nu trebuie să existe o astfel de situaţie.

Apreciez că demnitarii ASF nu trebuie să se implice în activitatea operativă. Ei trebuie să evalueze obiectiv ce se întâmplă pe plan operativ, unde trebuie să lucreze specialiştii.

În plus, cred că piaţa are acum urgentă nevoie de o structură care să reprezinte interesele emitenţilor şi ale acţionarilor majoritari ai companiilor listate. Avem brokeri, avem BVB şi avem şi asociaţii ale acţionarilor minoritari. La dezbaterile privind clarificarea statutului pieţei Rasdaq am dorit să vedem şi care sunt opiniile emitenţilor. Sunt 928 de emitenţi cu acţiuni blocate în această piaţă. Nu am găsit o soluţie de consultare a lor.

Dacă vrem să dezvoltăm piaţa de capital şi să atragem companiile private pe Bursă, atunci trebuie dezvoltat dialogul cu acţionarii emitenţilor şi cu alte companii nelistate.

Aş fi satisfăcut dacă în fiecare lună s-ar lista o companie privată pe BVB. Abia atunci putem spune că BVB îşi va atinge rolul de finanţator al economiei. Raţiunea existenţei BVB nu este de a convinge autorităţile să mai listeze o companie publică, ci de a atrage firmele private să se listeze de bunăvoie şi nesilite de nimeni. Abia atunci ar putea fi atrase pe bursă şi economiile populaţiei.

Reporter: Ce vă doriţi de la reglementatorul pieţei noastre de capital?

Viorel Ştefan: ASF este autonomă. Implicarea Parlamentului se limitează la numiri şi revocări în situaţii enumerate limitativ prin lege. Nu pot fi schimbări la conducerea ASF prin vot politic. Au fost înlocuiţi membrii executivi şi neexecutivi în urma dosarelor DNA.

ASF are nevoie să îşi recâştige credibilitatea şi poate să facă acest lucru în perioada următoare. Membrii Comisiei de Buget Finanţe Bănci din Camera Deputaţilor şi conducerea ASF au convenit că vor colabora în sensul că rezultatele programului de restructurare a Autorităţii va fi prezentat în faţa comisiilor reunite a Senatului şi Camerei. Vom colabora în sensul că proiectele de regulamente, atunci când ridică probleme, vor fi dezbătute şi la nivelul Comisei.

Reporter: Vă mulţumesc!