4 miliarde euro - prefinanţare accesibilă după aprobarea de către guvern a PNRR

Autorităţile de la Bucureşti vor primi 4 miliarde euro, reprezentând prefinanţare prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, a declarat, ieri, deputatul european Siegfried Mureşan (PNL/PPE) în cadrul videoconferinţei de presă organizată de Biroul Parlamentului European în România.

"Am reuşit să obţinem o creştere a prefinanţării de la 10% la 13%. De îndată ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi adoptat de Guvern, România va primi aproape 4 miliarde euro. Toate aceste fonduri sunt fonduri pentru investiţii. Cu cât economia e mai puternică, cu cât instituţiile sunt mai moderne putem face faţă mai bine unei crize viitoare.

Finanţarea cheltuielilor curente ale bugetului nu este permisă prin acest Mecanism. Toate priorităţile enunţate de guvern, din forma iniţială a Planului, sunt în concordanţă cu legislaţia adoptată de noi. Aceste fonduri nu pot fi folosite într-un mod în care să fie periclitată securitatea cibernetică a Uniunii Europene", a spus europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan.

El a amintit că fondurile europene alocate prin acest mecanism merg în şase direcţii: digitalizare, ecologizare, competitivitate şi coeziune economică (sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziune socială, rezilienţă instituţională şi fonduri pentru tineret.

După ce guvernul va depune la Comisia Europeană forma finală a PNRR, oficialii de la Bruxelles au la dispoziţie două luni pentru aprobarea acestora. Imediat după aprobare, guvernele primesc cofinanţarea şi proiectele pot începe.

"Toate proiectele trebuie să înceapă cel mai târziu în 31 decembrie 2023, toate proiectele trebuie încheiate la 31 decembrie 2026. Dacă nu, va trebui să dăm banii înapoi. De aceea este foarte important ca guvernul să depună cât mai repede forma finală a PNRR", a arătat Siegfried Mureşan.

Conform acestuia, nu există o listă de excluziune, nu există niciun proiect care din start să fie exclus, dar trebuie ca proiectele întocmite să respecte o serie de criterii, printre care să nu afecteze semnificativ mediul înconjurător. 37% dintre fonduri vor fi alocate pentru proiectele care au o contribuţie pozitivă asupra mediului, iar 20% din finanţări vor fi date proiectelor care au o componentă digitală, fiind permis ca un proiect să primească finanţare pentru ambele aspecte.

La rândul său, deputatul european Dragoş Pîslaru (USR-Plus/Renew Europe) a arătat că un punct important, de care s-a ocupat domnia sa, este pilonul legat de finanţarea proiectelor pentru copii şi tineri.

"Unul din cinci copii este în situaţie de deprivare. De la începutul pandemiei a fost pentru mine o chestiune de prioritate să reducem acest fapt. Acum avem în regulament această structură de piloni care echilibrează priorităţile şi pentru copii şi tineri. Ne permite să rupem nişte cercuri vicioase legate de sărăcie, care au dus în ţara noastră la o scădere demografică aproape îngrijorătoare: în fiecare an pierdem un oraş de dimensiune medie. Acum vom avea în toate statele membre acest pilon, în care arătăm tinerei generaţii că sunt o prioritate pentru Uniunea Europeană. Ei sunt în centrul acestui proces de redresare postpandemie şi în centrul proiectului european", a declarat Dragoş Pîslaru.

El a menţionat că PNRR are două componente importante. Prima este să se repare ce nu s-a reparat de 30 de ani: autostrăzi, infrastructură, spitale.

"A doua componetă se referă la ambiţia, ideea de avangardă, să nu mai trebuiască mereu să-i prindem pe alţii din urmă. Să putem nu doar să punem WC-urile în şcoli şi să ne asigurăm că nu ne explodează spitalele, ci să investim în digitalizare şi inovare. (...) Suntem într-un moment fast al istoriei României: resursele care vin pe planul de rezilienţă, plus partea clasică din buget, peste 80 miliarde euro în total, avem tot ce ne trebuie pentru a ne dezvolta", a mai spus europarlamentarul Dragoş Pîslaru.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput pentru a ajuta ţările Uniunii Europene să treacă peste efectele pandemiei Covid-19. Bugetul total al mecanismului se ridică la 672,5 miliarde euro, sub formă de granturi şi împrumuturi disponibile pentru finanţarea măsurilor naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. Mecanismul de redresare şi rezilienţă este cel mai important element constitutiv al pachetului de redresare "Next Generation EU".