5 decembrie, Ziua Mondială a Cafelei Turceşti

Cafeaua turcească, inclusă de UNESCO pe lista "Patrimoniului Cultural Imaterial" în 2013, una dintre cele mai autentice delicatese pe care le poţi încerca în Turcia datorită aromei şi metodei speciale de preparare, este sărbătorită pe 5 decembrie, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Pe tot teritoriul ţării, cafeaua nu este doar o simplă băutură ci un simbol al ospitalităţii şi prieteniei.

Cafeaua a ajuns pentru prima dată la palatul sultanului Suleiman din İstanbul prin Yemen, în timpul Imperiului Otoman. Maeştrii bucătari de la palat au dezvoltat o nouă tehnică de preparare. Cafeaua turcească îşi ia numele de la această metodă de gătit inventată de turci. Pentru că a fost apreciată la curtea regală, mai târziu s-a luat decizia să ajungă şi pe străzile de la İstanbul. În secolul al XVI-lea, au început să se deschidă cafenele publice, unde oamenii socializau savurând cafeaua. Comercianţii au început să transporte boabe de cafea către ţinuturi îndepărtate, iar diplomaţii şi oficialii europeni au introdus cultura cafelei în ţările lor.

Cafeaua turcească a devenit parte integrantă a culturii turceşti de-a lungul secolelor. Însă, ce o face unică este metoda de preparare, care a rămas neschimbată. Pentru o cafea turcească, trebuie ca boabele de cafea să fie foarte fin măcinate. Cafeaua este apoi preparată într-un vas cu mâner lung cu gură pentru turnare, denumit în turcă "cezve" şi servită ulterior în ceşti mici. În ceea ce priveşte zahărul, oamenii pot opta între cafea simplă, uşor îndulcită sau dulce.

Cafeaua turcească este servită tradiţional alături de un pahar de apă şi de rahat turcesc. Apa îi ajută pe băutori să îşi reîmprospăteze papilele gustative şi să savureze în continuare aroma cafelei. Cafeaua este atât de adânc înrădăcinată în cultura turcească încât până şi "kahvalti", cuvântul turcesc pentru micul dejun, se traduce direct prin "masa dinaintea cafelei". În Turcia, există mereu un motiv pentru a bea cafea. După fiecare masă, cafeaua este consumată ca digestiv şi însoţeşte conversaţiile cu prietenii sau vizitele la domiciliu. În cadrul acestor discuţii sincere, ghicitul în cafea este un obicei turcesc distractiv asociat cu cafeaua turcească. Turcii îşi întorc ceştile de cafea pentru a interpreta forma pe care o are zaţul de pe fundul ceştii. Servirea cafelei turceşti este, de asemenea, inevitabilă la ocaziile speciale, de la sărbători religioase la logodne.

Deşi cafeaua turcească obişnuită este consumată zilnic în întreaga ţară, există numeroase varietăţi în fiecare regiune. De exemplu, în regiunea Egeeană, unde sunt mulţi copaci de mastic, cafeaua turcească se prepară cu gumă de mastic.

Cafeaua "Menengiç", fără cofeină şi cu o aromă mai fructată, este o delicatesă locală la Gaziantep. Aceasta este realizată din boabe de fistic, originare din sud-estul Turciei.

În mod similar, cafeaua mirra" este adorată în oraşele sud-estice precum Mardin şi Şanliurfa. "Mirra" este una dintre cele mai tari cafele din lume şi este servită în ceşti mici, fără toarte.

Pentru cei care preferă o cafea mai uşoară, cafeaua măcinată manual, numită "dibek", poate fi ideală. Tipurile de cafea turcească diferă şi în funcţie de metodele de preparare, cum ar fi pe nisip fierbinte, cărbuni sau cenuşă.

Poţi sărbători Ziua Mondială a Cafelei Turceşti pregătind o cafea turcească. Înainte de a începe, asigură-te că boabele de cafea sunt cât mai proaspete. Vei avea nevoie de cafea măcinată mai fin decât cea pe care o prepari la filtru. Amestecă apoi într-un vas unde adaugi apă, zahăr şi lasă compoziţia la fiert. Odată ce cafeaua începe să fiarbă, vei observa că deasupra se va forma un strat de spumă. Dacă torni cu grijă în ceaşcă, spuma va rămâne deasupra. Poţi savura cafeaua alături de un pahar cu apă.