Academia organizează o masă rotundă despre o operă a lui Brâncuşi

Academia Română lansează o propunere interesantă legată de unul dintre cei mai mari artişti ai acestei ţări: Constantin Brâncuşi. Academia Română prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual şi Secţia de ştiinţe medicale organizează mâine, masa rotundă "O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi - Gerota". Manifestarea va avea loc în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11. Vor susţine prezentări prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, dr. Doina Lemny, Muzeul Naţional de Artă Modernă - Centre Pompidou din Paris, prof. dr. Octavian Buda şi prof. dr. Andy Chirculescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, lector univ. dr. Elena Dumitrescu, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, prof. dr. Eugen Târcoveanu, prof. dr. Cristian Lupaşcu, prof. dr. Cristian Bârsu, dr. Valeriu Şurlin şi arh. Emilian Ştefârţă. Dezbaterea va avea ca punct de pornire istoria primei lucrări de tip ecorşeu, realizată în spaţiul ţărilor române la începutul secolului XX, ca rezultat al colaborării dintre studentul Constantin Brâncuşi, de la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, şi profesorul său de anatomie umană, dr. Dimitrie Gerota, unul dintre întemeietorii chirurgiei în România. Manifestarea îşi propune să aducă în atenţia specialiştilor şi cercetătorilor o analiză a lucrării de tip ecorşeu a sculptorului Constantin Brâncuşi, care abordează corpul uman atât din perspectiva artistică, cât şi din cea anatomică. Opera lui Brâncuşi, concepută în maniera clasicismului grecesc, surprinde cu o execuţie de mare precizie toate detaliile anatomice, cunoscute tânărului student în urma participării la orele de disecţie ale doctorului Gerota, de la Facultatea de medicină. Odată cu expunerea ecorşeului la Ateneu, în anul 1903, Brâncuşi şi-a câştigat notorietatea în peisajul artistic bucureştean.

Constantin Brâncuşi (1876-1957), cel mai faimos sculptor român şi unul dintre exponenţii sculpturii abstracte moderne, este absolvent al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Paris. Influenţat de creaţia lui Rodin, Brâncuşi a căutat esenţializarea mesajului artistic şi exprimarea ideilor în forme estetice simplificate. Operele sale se găsesc în muzee celebre din toată lumea. Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990. Dimitrie Gerota (1867-1939) a fost primul radiolog român şi întemeietorul Institutului de chirurgie din Bucureşti. Profesor de anatomie atât la Şcoala de Bell-Arte, cât şi la Facultatea de medicină din Bucureşti, a pus bazele unei tehnici de injectare a vaselor limfatice care evidenţia secţiunile anatomice şi permitea disecţia precisă. În anul 1916 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.