ADRIAN VASILESCU, BNR: "BNR nu are nicio preocupare pentru limitarea creditării"

Banca Naţională a României (BNR) nu are nicio preocupare pentru limitarea creditării, însă doreşte să evite supraîndatorarea populaţiei, a spus, ieri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Centrale, răspunzând la o întrebare legată de eventuale măsuri de limitare a gradului de îndatorare a populaţiei.

Adrian Vasilescu a continuat, citat de Agerpres: "Lucrurile sunt foarte limpezi. Banca Naţională nu are nicio preocupare pentru limitarea creditării. Indiferent cum s-a exprimat guvernatorul, trebuie să îi fie luat nu un cuvânt, ci contextul, iar contextul în care a vorbit este foarte limpede. A explicat că România are cea mai mică rată de intermediere a creditării pe piaţa Uniunii Europene. Deci avem cea mai mică intermediere ca raport credite private la PIB, din toată Uniunea Europeană. Nu avem niciun interes să limităm creditarea".

În ceea ce priveşte creditele de locuinţe, reprezentantul BNR a precizat că datele care au venit recent de la Uniunea Europeană arată că avem o stare a locuinţelor în Uniunea Europeană care nu este deloc îmbucurătoare, fiind pe unul dintre ultimele locuri.

Adrian Vasilescu a menţionat: "Dacă ne uităm cum merge şi cum a mers în anii din urmă şi în anii aceştia creditul ipotecar, o să vedem că schimbările în bine le-au adus creditele din Programul Prima Casă. Până la Programul Prima Casă, românii s-au împrumutat foarte puţin prin credite ipotecare şi şi-au cumpărat locuinţe pe credite. Din totalul împrumuturilor care s-au dat în America, 80% au fost pentru locuinţe, circa 80% în Marea Britanie, 70-80% prin Franţa, Germania, venind către Polonia şi Cehia - 60-40%, iar în România 20% credite ipotecare şi 80% credite pentru consum. Deci românii s-au împrumutat cu deosebire pentru consum. Dar, în acelaşi timp, este o cerinţă de la Uniunea Europeană şi este o înţelegere foarte clară în România a situaţiei de fapt, de fond şi de drept: nu putem să ne permitem să riscăm o supraîndatorare a populaţiei care ar afecta întreaga economie. Şi atunci, aceasta este problema în legătură cu creditele. Să evităm în orice caz o supraîndatorare a populaţiei. Deci nu limitarea creditării, ci măsuri pentru evitarea supraîndatorării populaţiei".

La jumătatea acestei luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a spus, referitor la documentul privind limitarea gradului de îndatorare: "Într-adevăr, au loc analize, discuţii, este în lucru - şi nu de ieri, de azi. Este de mai bine de un an de zile în lucru analiza gradului de îndatorare în special a populaţiei şi a sustenabilităţii acesteia. A fost şi o prezentare în urmă cu câteva luni în Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială. Este un efort în lucru, însă nu aş intra mai ales în detalii de cifre sau de a comenta un anume proiect sau altul. Repet, când vom avea ceva de comunicat, comunicăm în mod direct. Scopul nu este de a limita creditarea, ci de a o orienta către direcţii sustenabile şi într-o măsură rezonabilă".

Acesta a menţionat că BNR doreşte să susţină creditarea, în special cea în monedă naţională, pe termen lung, pentru investiţii şi cu dobândă fixă.

• Creditul neguvernamental a crescut cu 6,4%, în mai 2018 faţă de mai 2017

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut, în luna mai 2018, cu 0,3% (-0,2% în termeni reali) faţă de aprilie 2018, până la nivelul de 239,12 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9 la sută în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,3%). La 31 mai 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,4% (0,9% în termeni reali) faţă de 31 mai 2017, pe seama majorării cu 16,1% a componentei în lei (10,2% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 9,4%), conform datelor BNR.

Creditul guvernamental s-a majorat în mai 2018 cu 0,4% faţă de luna precedentă, până la 101,19 miliarde lei. La 31 mai 2018, creditul guvernamental a scăzut cu 0,2% (-5,3% în termeni reali) faţă de 31 mai 2017.

• BNR: "Depozitele rezidenţilor neguvernamentali au crescut cu 0,5%"

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut, în perioada analizată, cu 0,5%, până la nivelul de 308,68 miliarde lei. La 31 mai 2018, depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut cu 10,6% (5% în termeni reali) faţă de finalul aceleiaşi luni din 2017.

La 31 mai 2018, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,7% (1,3% în termeni reali) faţă de aceeaşi dată din anul precedent.

Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodăriile populaţiei şi alte sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1% faţă de luna aprilie 2018, până la nivelul de 100,94 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 1,3%, până la 21,71 miliarde euro).

La 31 mai 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 1,7% (1,3% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2%).

Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 13,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 11,5%).

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat un sold de 356,3 miliarde lei, la finalul lunii mai. Faţă de luna aprilie 2018, aceasta a crescut cu 0,4%, iar în raport cu mai 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,9%.