AGENDA DIGITALĂ: PÂNĂ ÎN 2020, Investiţiile din domeniul infrastructurii digitale vor genera un PIB mai mare cu 13%

• Proiectul Agenda Digitală 2020 se află în dezbatere publică până la finalul lunii

Investiţiile totale în domeniul infrastructurii digitale din ţara noastră, până în anul 2020, vor atinge 2,4 miliarde de euro şi vor genera o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 13%, se arată în documentul privind Agenda Digitală a României 2014 - 2020. Totodată, proiectul mai arată că, pe lângă aprecierea PIB, vom asista şi la creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi reducerea costurilor administraţiei cu 12%, în perioada 2014 - 2020, din aceleaşi considerente.

Proiectul se află în dezbatere publică la Ministerul pentru Societatea Informaţională (MCSI), până la finalul acestei luni. Conform acestuia, sunt patru domenii principale de acţiune. Primul este reprezentat de "e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data şi Media Sociale" şi va fi concentrat pe creşterea eficienţei şi reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei, iar al doilea domeniu va fi implicarea TIC (Tehnologia Informaţiei şi Cercetării), printre altele, în educaţie, sănătate şi cultură. "Implementarea şi corelarea viziunii uniforme a primelor două domenii de acţiune va genera, pentru perioada 2014 - 2020, un impact estimat asupra economiei româneşti de aproximativ 5% din creşterea PIB-ului şi de 1% în termeni de locuri de muncă", se arată în document. O altă creştere a PIB-ului, de 3%, va fi generată, în perioada 2014-2020 de comerţul electronic, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în TIC. Totodată, acest domeniu de acţiune va aduce şi o creştere a locurilor de muncă cu 2%, conform cu documentul.

Potrivit sursei citate, obiectivele-cheie de performanţă ale Agendei Digitale impun eforturi cumulate ale ţărilor europene în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de Comisia Europeană.

"Având în vedere cei 7 piloni care stau la baza Agendei Digitale pentru Europa 2014 - 2020, România i-a adaptat la contextul actual şi a definit patru domenii majore de acţiune, care vor fi urmărite ca viziunea României privind programul ambiţios, care va conduce la creşterea economică şi creşterea competitivităţii, pentru acoperirea principiului de bază menţionat mai sus, în vederea realizării creşterii economice durabile pe termen lung", se mai menţionează în document.

Proiectul Agendei Digitale mai speficică: "În perioada 2001-2008, economia românească a crescut cu o medie de 5-6 la sută pe an, reprezentând una dintre cele mai rapide rate de creştere din Uniunea Europeană. În perioada 2009-2012, PIB-ul României a avut o evoluţie oscilantă. Se prognozează o redresare economică modestă cu aproximativ 2,2% în 2014. Cu toate acestea, România este încă în mod semnificativ în urma majorităţii ţărilor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. PIB-ul pe cap de locuitor reflectat în puterea de cumpărare standard (PPS) a fost cu puţin sub jumătate din media de 27 a UE din 2012 şi doar de aproximativ 70% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din noile State Membre ale UE".

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România a fost dezvoltată pe baza programului Agenda Digitală pentru Europa 2020, aceasta fiind cadru de referinţă pentru dezvoltarea economiei digitale 2014 - 2020.

Ţara noastră are mult de lucru în ceea ce priveşte ţintele propuse spre a fi atinse în domeniul tehnologic şi informatic până în anul 2020, conform cu obiectivele descrise în program. În acest moment, doar 9% dintre IMM-urile din România dispun de servicii de vânzări online, ţinta pentru 2020 fiind de 20%. În ceea ce priveşte cumpărăturile online, programul ne spune că 8% dintre români recurg la acest procedeu, ţinta pentru peste şase ani fiind de 30%. 45% dintre români folosesc internetul cu regularitate, dar 60% reprezintă obiectivul ce trebuie atins până în anul 2020. De asemenea, conform cu documentul, 42% dintre cetăţenii români nu au utilizat niciodată internetul, iar ponderea acestora trebuie să scadă până la 25% în următorii 6 ani. În acelaşi timp, serviciile de e-guvernare nu sunt utilizate aproape deloc în ţara noastră (2%), iar acest lucru ar trebui să se schimbe radical în următorii ani (ţinta pentru anul 2020 este de 50%).

• O nouă reţea de internet cu viteze superioare ar putea costa 5,5 miliarde euro

Dezvoltarea unei reţele telecom care să asigure viteze superioare de acces la Internet în România presupune investiţii cuprinse între 3,3 şi 5,5 miliarde de euro, potrivit unui document al Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI).

"Costurile estimate de dezvoltare a infrastructurii Next Generation Network (NGN) în România la un nivel care poate sprijini obiectivele Strategiei Agendei Digitale 2020 pentru România sunt estimate a ajunge până la un nivel între 3,3 la 5,5 miliarde de euro, funcţie de tehnologia aleasă. Din aceste costuri, 2 miliarde de euro sunt estimate a fi necesare backbone-ului NGN şi dezvoltării backhaul, în timp ce suma între 1,3 şi 3,5 miliarde de euro este necesară pentru dezvoltarea reţelei NGA (Next Generation Acces), funcţie de tehnologia aleasă", se arată în proiectul Planului Naţional de Dezvoltare pentru Reţeaua Infrastructurii Next Generation (NGN&NGA), transmite Mediafax.

Unul dintre obiectivele Agendei Digitale 2020 este acoperirea integrală a teritoriului cu reţele de acces la internet cu viteze de peste 30 Mbps şi acoperirea în proporţie de 50% a teritoriului cu reţele cu viteze de peste 100 Mbps până în 2020.

Potrivit MSI, aceste costuri vor fi acoperite doar parţial de investiţii private şi, astfel, o finanţare estimată de 700 milioane de euro până la 1,7 miliarde de euro este de aşteptat să provină din surse de finanţare publică şi/sau din alte surse.

La finele anului 2013, numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a atins 3,8 milioane, în creştere cu 7% faţă de anul precedent, peste 55% dintre acestea asigurând o viteză de transfer a datelor de peste 30 Mbps, potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM).

Din totalul de 3,8 milioane de conexiuni, aproximativ 1 milion sunt instalate în mediul rural, înregistrând un avans de 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind în mediul urban, în creştere anuală cu 5%.