Agenţii, comisii şi ministere aşteaptă să fie lichidate politic

• Restructurarea Guvernului şi posibila remaniere a unor ministere neperformante sunt aşteptate cu sufletul la gură de oficialii care s-au îndrăgostit de propriile funcţii

Presiunile politice care au venit din toate părţile în ultima perioadă au avut ca ţintă preferată instituţia Guvernului şi pe şeful acesteia, deşi politicienii spun la unison că restructurarea Executivului este o opţiune politică pe care o îmbrăţişează toate partidele parlamentare.

După ce Adriean Videanu, vicepreşedintele PD, a spus că democraţii nu pregătesc nici un plan capcană în susţinerea necesităţii de restructurare a Guvernului, atacul împotriva PNL-ului a venit, ca de obicei, din chiar interiorul acestui partid. Crin Antonescu, liderul deputaţilor liberali a acuzat "Guvernul paralel" pe care premierul îl are prin agenţiile şi departamentele subordonate primului ministru. Mai mult, acesta i-a cerut lui Bogdan Olteanu să se retragă de la conducerea Comisiei de privatizare a CEC, iar lui Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să publice numele tuturor oficialilor guvernamentali care fac parte din comisiile de privatizare ale proprietăţilor deţinute de stat.

Peste toate frămîntările din Coaliţie, principalul partid de opoziţie a depus la Senat o moţiune simplă privind agricultura şi va mai depune o moţiune privind sănătatea, deşi Antonie Iorgovan, senator PSD crede că aceste exerciţii parlamentare sînt în favoarea lui Traian Băsescu.

PSD Bucureşti a anunţat, de asemenea, că a strîns deja 200.000 semnături pentru demiterea miniştrilor Agriculturii şi Sănătăţii, în timp ce preşedintele îl critică dur pe Gheorghe Flutur pentru declanşarea crizei aviare, după ce premierul îl considera "cel mai performant dintre miniştri".

• Secretele "la vîrf" scindează PNL-ul

Mircea Cinteză, deputat PNL şi fost ministru al Sănătăţii, ne-a spus că "în timp ce restructurarea este acceptată în principiu de toate partidele, momentul şi amploarea ei încă se negociază", considerînd că "Guvernul trebuie să fie restrîns, simplu şi fără o ierarhie stufoasă". Domnia sa ne-a mai spus că "modalitatea în care se face această restructurare este stabilită la vîrful partidelor şi nu este comunicată celorlalţi membri", adăugînd că "ar trebui să fie un Guvern cu puţini miniştri".

Exemplele lui Mircea Cinteză vizează faptul că în ţara noastră în acest moment sunt atîtea ministere cîte sunt şi în UE, adică 15-17, însă numărul miniştrilor delegaţi este de şapte, ceea ce complică foarte mult responsabilizarea şi controlul instituţional.

Pe de altă parte, Mircea Cinteză spune că "lumea medicală are rezerve faţă de pachetul de legi propus de Eugen Nicolăescu pentru reformarea sistemului sanitar", recunoscînd că "nu sunt de acord cu acest pachet de reformă, dar mă voi abţine de la a vota pentru moţiunea depusă de PSD deoarece nu pot vota împotriva partidului PNL". Fostul ministru al Sănătăţii crede că reforma în sănătate mai poate avea îmbunătăţiri, din moment ce "nu este bine scris", chiar dacă în prezentarea moţiunii de către PSD sunt introduse "mesaje politice exagerate".

• PRM vrea un alt Guvern, PC nu vede încă unde este problema

Restructurarea şi remanierea Cabinetului guvernamental sunt doar "simple încercări de a întreţine în viaţă un Guvern muribund", ne-a spus Lucian Bolcaş, vicepreşedintele PRM şi al Camerei Deputaţilor. Domnia sa a adăugat că "PRM nu va declanşa iniţiative parlamentare pentru răsturnarea Guvernului", dar a recunoscut că "imaginez un cabinet ministerial în totalitate schimbat".

Scepticismul liderului PRM vizează faptul că "nu se va ajunge la niciun rezultat cu aceste iniţiative, deoarece nu există o perspectivă, o concepţie de organizare şi nici oamenii necesari pentru a construi un Executiv performant". Cabinetul "mamut" pe care îl reclamă PRM are personaje precum ministrul delegat pentru implementarea acquis-ului comunitar care nu este cunoscut de nimeni şi care are ca singură performanţă faptul că s-a căsătorit, potrivit lui Lucian Bolcaş. Sutele de agenţii care "se calcă pe picioare au fost înfiinţate pentru a hrăni diverşi inşi", este opinia liderului PRM, iar o structură ministerială viabilă nu trebuie să aibă mai mult de zece ministere.

Pe de altă parte, Bogdan Ciucă, purtătorul de cuvînt al PC, ne-a declarat că "pînă acum s-a vorbit mult doar la nivel general, însă nu ştim încă ce agenţii sunt ineficiente şi ar trebui desfiinţate, deoarece nu avem un raport pentru fiecare în parte". Reprezentantul Conservatorilor crede că "nu s-a pus încă degetul pe rană", iar problema nu este din punct de vedere structural, ci al funcţionării structurilor.

Bogdan Ciucă este de părere că "întotdeauna în spatele acestor proiecte există interese politice, însă restructurarea nu trebuie să fie pentru un partid sau pentru o persoană anume".

• Secretarii de stat dau vina pe "ceilalţi" secretari de stat

După ce Marko Bela, liderul UDMR şi Ioan Olteanu, vicepreşedintele PD au spus că numărul secretarilor de stat este prea mare, aceştia nu văd nicio problemă în privinţa activităţii propriilor ministere şi întotdeauna problema este la alţii.

Dan Cristian Stoica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, ne-a spus că "nu cunosc aceste informaţii, însă Ministerul Justiţiei oricum are doar trei secretari de stat", adăugînd că "la Externe şi la Finanţe ştiu că sunt mulţi secretari de stat".

Valer Bindea, secretar de stat în Ministerul Muncii, ne-a mărturisit că "fiecare minister va analiza de cîţi secretari de stat este nevoie la minister, însă activitatea pe care o are Ministerul Muncii este făcută în alte ţări de trei instituţii de acest gen", considerînd că activitatea Ministerului Muncii solicită un număr relativ mare de secretari de stat.

Nu în ultimul rînd, Vlad Anton Iliescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, crede că "nu poate fi făcută la ora actuală o apreciere generală cu privire la necesarul de secretari de stat", iar deciziile nu pot fi luate decît în funcţie de domeniul de activitate al fiecărui minister.

Remanierea şi restructurarea sunt noile găselniţe ale guvernanţilor. Ineficienţa acestor iniţiative politice însă o poate depăşi chiar şi pe cea a instituţiilor deja existente.