Introducerea declaraţiei unice fiscale, care comasează şapte formulare ce trebuiau completate de contribuabili, la declararea veniturilor, şi depunerea acesteia doar în format digital, începând cu anul 2019, reprezintă un progres clar pe care îl face ţara noastră, în ceea ce priveşte modelul fiscal pe care îl aplică, a declarat, ieri, Alex Milcev, partener, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Domnia sa consideră că modelul fiscal pe care o ţară decide să îl aplice trebuie să corespundă gradului de dezvoltare a acelui stat, explicând că modelul fiscal actual aplicat la noi în ţară este simplu, în comparaţie cu cele din alte ţări, fiind unul potrivit pentru stadiul de dezvoltare al ţării noastre.
Domnul Milcev a adăugat: "ANAF şi Ministerul de Finanţe au înţeles importanţa acestui sistem şi de aceea au introdus şi sistemul de bonusare pentru contribuabilii care fac plata online, încă de anul acesta, deşi ea devine obligatorie abia de anul viitor. Au înţeles că viitorul este online, şi nu pe hârtie sau la coadă la ghişeu".
Începând din 2018, răspunderea pentru estimarea, declararea şi plata, la timp, a sumei datorate de către contribuabilii care realizează venituri din activităţi individuale sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică (PFA, drepturi de autor, venituri din chirii etc.) le revine doar acestora, iar Fiscul va face doar verificări ale lor şi nu va mai emite decizii de impunere, a mai spus reprezentantul EY România, care a reamintit că, anul acesta se depun declaraţiile pe veniturile realizate în 2017, fiind şi ultima dată când ANAF va emite decizii de impunere, iar pe data de 15 iulie contribuabilii vor trebui să depună declaraţia estimativă (anticipativă) pentru anul curent, care are ca termen de plată data de 15 martie 2019.
Printre avantajele aduse de acest sis-tem se numără un control sporit al contribuabilului asupra propriilor finanţe (prin faptul că întreaga răspundere îi revine acestuia, astfel că va şti ce sumă are de plătit, pentru ce anume şi când trebuie să o plătească); facilitarea în mod activ a depunerii formularului online, care va deveni regulă de anul viitor, precum şi eliminarea birocraţiei, a mai precizat reprezentantul EY România.
Dezavantajele sunt reprezentate de faptul că depunerea online ar putea să le ridice probleme contribuabililor care fie nu au acces la internet fie nu au cunoştinţe de utilizare a computerului, spre exemplu, conform acestuia.
Claudia Sofianu, partener, liderul diviziei de impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, a subliniat faptul că declaraţia fiscală unică trebuie depusă atât de cetăţenii rezidenţi, cât şi de cei nerezidenţi, dar în momentul de faţă, aceasta nu este bilingvă, motiv pentru care contribuabilii străini ar putea întâmpina dificultăţi.
"Deşi s-a redus cota impozitului pe venit, de la 16% la 10%, toţi banii care nu se încasau până acum la bugetul de stat, din această sursă, sau care se încasau cu întârziere, fiind, practic înşiraţi pe ani de zile, vor fi concentraţi într-o singură zi, de acum încolo. Eu cred că bugetul de stat va avea de câştigat, iar acesta mi se pare un scenariu rezonabil care să conducă la acest lucru", a mai spus Alex Milcev.
Doamna Sofianu a mai precizat că, spre deosebire de alte state europne care aplică un model asemănător, la noi în ţară nu este permisă amânarea termenului de plată, depăşirea acestuia fiind sancţionată cu amenzi între 50 şi 500 de lei.
Ţara noastră are nevoie de reglementări în ceea ce priveşte taxarea tranzacţiilor cu criptomonede, a declarat, ieri, Gabriel Sincu, partener asociat, departamentul de asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Potrivit domniei sale, este necesar ca Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Ministerul Finanţelor Publice să stabilească, clar, modalitatea de impozitare a veniturilor obţinute în urma tranzacţiilor de acest tip.
•
Uniunea Europeană şi-a propus să schimbe modul în care este impozitată, în prezent, economia digitală, a precizat, ieri, Alex Milcev.
Potrivit domniei sale, de acum înainte, Uniunea Europeană va considera că firmele de comerţ online au prezenţă într-o anumită ţară membră, dacă veniturile înregistrate acolo ating şapte milioa-ne de euro şi dacă au câteva zeci de mii de utilizatori.
În ceea ce priveşte numărul de utilizatori, sunt, încă, discuţii dacă acest prag să fie stabilit la 30.000 de utilizatori sau la 50.000, a adăugat Gabriel Sincu.
Practic, dacă platformele de comerţ online, înregistrate în ţara respectivă, ating sau depăşesc cele două praguri, vor trebui să plătească impozit pe profit, au mai precizat reprezentanţii EY România.
Aceştia au atras atenţia asupra faptului că ţara noastră va trebui să aducă această directivă într-o formă finală, în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului Europei.