Ministerul Finanţelor îşi propune ca până la finalul lunii să finalizeze legea bugetului de stat, a declarat, ieri, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, în cadrul unei conferinţe organizate de publicaţia cursdeguvernare.ro. Nazare a precizat că procesul de consolidare fiscală, adică reducerea cheltuielilor şi implicit a deficitului bugetar, va fi unul gradual, întins pe parcursul următorilor patru ani.
Nazare a afirmat: "Viziunea Guvernului în privinţa economiei şi a bunăstării României evident se traduce prin elaborarea bugetului de stat. După cum ştiţi suntem în această procedură de consultare cu toate ministerele, de analiză, şi ne propunem ca la sfârşitul lunii să definitivăm bugetul de stat. Evident că o primă ţintă o reprezintă investiţiile. În privinţa investiţiilor această prioritate am avut-o şi în cursul anului trecut. Vorbim de investiţii în infrastructură, dar şi în capital uman: vorbim de sănătate, de educaţie, şi vom pune un accent deosebit în privinţa fondurilor europene".
Ministrul de finanţe a spus de asemenea că în următoarea şedinţă de guvern va fi adoptat un memorandum prin care se cere companiilor de stat o eficientizare a cheltuielilor şi mai concret ţinte de reducere a pierderilor.
"O altă chestiune importantă pe care o pregătim o reprezintă monitorizarea companiilor de stat. Reformele în acest sens, vom prezenta în următoarea şedinţă de guvern un memorandum cu un template în care să avem clare... cerem practic ţinte tuturor companiilor de stat de reducere a pierderilor, de reducere a arieratelor, de eficientizare a cheltuielilor, de reducere a pierderilor. Şi creăm un mecanism permanent de monitorizare a acestor companii de stat pentru a avea în cel mai scurt timp rezultate şi reforme în acest domeniu. Evident, toate aceste măsuri privesc sau au ca obiectiv creşterea încrederii românilor în acest guvern. În capacitatea noastră de a face reforma marilor sisteme publice, în atitudinea noastră faţă de cheltuirea banului public, vorbim de prudenţă, de transparenţă, de echilibru şi aşa mai departe. Intenţiile noastre de debirocratizare, simplificare, digitalizare, cel puţin în Ministerul Finanţelor şi ANAF, acest lucru este esenţial în acest an şi în anii care vor urma", a spus Nazare.
Ministrul a mai afirmat că doreşte să participe personal la consultările pe care ANAF le are periodic cu mediul de afaceri. Consolidarea fiscală va fi una graduală, a spus Alexandru Nazare, pentru a nu brusca economia. Ţinta de deficit pentru 2024 este sub 3% din PIB, a spus ministrul Finanţelor.
Acesta a precizat: "Nu este un an uşor, avem în faţă provocări importante, iar acest efort de consolidare bugetară, în acelaşi timp fără să punem sub semnul întrebării relansarea economică e un efort foarte important. E un efort care cere foarte multă luciditate şi prudenţă. Mai cu seamă nu e efortul unei persoane, a ministrului sau a unui număr de miniştri sau a guvernului. E un efort naţional. Pentru că vrem să facem acest lucru în timpul unei crize sanitare fără precedent. De aceea ne uităm cu foarte mare atenţie la toate mecanismele existente astfel încât să nu punem în pericol şi să avem relansarea economică ca obiectiv. Evident ţinta de deficit pentru 2024 este sub 3% şi acest lucru l-am comunicat serviciilor Comisiei. Voi avea în continuare dialoguri şi cu omologi, de exemplu luni o să am o discuţie cu ministrul german de finanţe Olaf Scholz. Şi dialogul va continua, am câteva confirmări inclusiv pentru iniţierea acestui dialog la Bruxelles undeva spre finalul lunii. Acum, o altă chestiune extraordinar de importantă în acest an o constituie modul în care va acţiona ANAF. O constituie reforma ANAF, digitalizarea, debirocratizarea. Există un număr de eforturi făcute care au dat rezultate, iar acest lucru trebuie continuat. La fel, trebuie ţinut seama şi de măsurile pe care le-a luat ANAF în cursul anului trecut, măsuri care au generat anumite rezultate, mă refer acum la cei 300.000 de contribuabili care au beneficiat de amânarea obligaţiilor fiscale în cuantum de 18 miliarde de lei şi vorbim de alţi 80.000 de contribuabili care au beneficiat de amânarea obligaţiilor de plată accesorii, eşalonarea simplificată, restructurarea obligaţiilor bugetare şi rambursarea TVA cu control ulterior, măsură care a avut un rezultat foarte bun".
Reducerea deficitului sub 3% în 2024 poate fi făcută prin eficientizarea cheltuielilor, prin reforma companiilor de stat, prin reforma în general a instituţiilor publice, prin transparenţă şi printr-o îmbunătăţire a colectării, a adăugat ministrul Finanţelor. Guvernul se va baza pentru consolidarea fiscală şi pe atragerea mai bună a fondurilor europene.
"Avem foarte mult de lucru în privinţa îmbunătăţirii colectării dacă ne raportăm la media europeană şi nu în ultimul rând creşterea absorbţiei. Iar aici am menţionat câteva din lucrurile pe care mi le propun să le fac în această calitate de ministru al finanţelor, să am un rol proactiv pentru a asista miniştrii care au atribuţii în rezolvarea problemelor. (...) După cum ştiţi, Ministerul Finanţelor are un rol important în privinţa certificării şi monitorizării fondurilor europene. Îmi propun să consolidăm acest mecanism, să depăşim un pic momentul sau situaţia de certificare şi să ajungem să facem asistenţă şi monitorizare. Există un mecanism de monitorizare a execuţiei marilor proiecte, vorbesc de proiecte de peste 100 de milioane de RON, dar acest mecanism trebuie consolidat, întâlnirile trebuie sp fie regulate şi trebuie să avem grijă, cel puţin pentru acest pachet de proiecte foarte important pentru România ca execuţia să se decurgă în cel mai bun mod posibil. Sunt într-un dialog permanent cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu ministrul Fondurilor Europene (Cristian Ghinea - n.r.) şi cu care am avut o discuţie săptămâna aceasta pe aceste subiecte şi ne propunem să avem o colaborare foarte strânsă pentru a ajunge la acest obiectiv comun, creşterea absorbţiei pe programele existente şi pregătirea evident a PNRR-ului", a mai precizat Nazare.
Ministrul a adăugat că va publica ţintele de absorbţie de fonduri europene odată cu publicarea bugetului pe 2021 şi a strategiei fiscal-bugetare pe orizontul 2021-2024.
"Am lucrat în acest sistem, de gestionare a fondurilor europene, cu mai multe ministere. Am gestionat proiecte majore, atât în Ministerul Integrării, Dezvoltării cât şi în Ministerul Transporturilor. Înţeleg care sunt provocările, fie că e vorba de provocări administrative fie că e vorba de chestiuni legislative, dar am o viziune asupra sistemului şi voi face alături de ministrul Ghinea tot ce îmi stă în putinţă astfel încât să îmbunătăţim sistemul. Evident că faţă de rata de absorbţie de anul trecut, de 44%, în acest moment aşteptăm ţintele din partea Ministerului Fondurilor Europene care este gestionarul acestei situaţii şi are viziune de ansamblu. În momentul în care le avem le vom comunica public odată cu publicarea bugetului. Dar înafară de ţinte e vorba de foarte multe alte lucruri pe care le putem face ca să pregătim proiectele mai bine, să simplificăm modul în care funcţionează acum acest sistem de gestionare a fondurilor, acest lucru s-a mai făcut dar avem o obligaţie: va trebui să gândim mecanismul de implementare a planului naţional de reformă. PNRR-ul va constitui o provocare foarte importantă din punctul de vedere al mecanismului de gestionare şi le vom gestiona în paralel, atât fondurile din programe operaţionale cât şi PNRR-ul. De aceea trebuie să ne uităm foarte atent la cum construim acest mecanism", a adăugat Nazare.
Potrivit acestuia, Ministerul Finanţelor va alcătui curând un grup de lucru cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a crea fluxurile financiare pentru PNRR şi în acelaşi timp va alcătui un alt grup de lucru care să urmărească o serie de modificări în privinţa legii achiziţiei publice.
"Aici i-am adresat o invitaţie şi ministrului Justiţiei (Stelian Ion -n.r.) să se alăture pentru că cred că sunt anumite modificări de care avem nevoie mai ales din perspectiva PNRR", a spus Nazare.
Guvernul trebuie în acelaşi timp să regândească raţiunea în care ANAF face controale şi a distribuţiei de resurse pentru aceste controale, care trebuie orientate în funcţie de rezultat, a notat ministrul.
"În acelaşi timp trebuie să avem în vedere şi o regândire a modului în care ANAF gândeşte relaţia cu contribuabilii. A modului în care ANAF asigură asistenţă, a modului în care ANAF comunică cu contribuabilii, a respectului pe care ANAF îl arată. A modului în care ANAF face control. Sprijin în totalitate întărirea acestei direcţii de analiză de risc care mi se pare extraordinar de importantă în perioada următoare pentru că pe baza analizei de risc trebuie orientate controalele. În privinţa digitalizării, o aşteptare foarte mare. Am făcut un inventar al proiectelor privind digitalizarea, care sunt în diverse etape de implementare, şi îmi propun să le monitorizez personal, să fiu atent la fiecare proiect de digitalizare care trebuie să aibă un plan de acţiuni, să aibă responsabili, obiective clare şi aceste proiecte numai aşa pot fi urmărite şi implementate eficient. Cert este că această zonă a digitalizării trebuie cu adevărat să funcţioneze şi toate proiectele să aibă o viziune comună, să încercăm să avem o viziune unitară asupra digitalizării, nu să avem proiecte separate care mai târziu să fie integrate. Pentru că aşteptările pe care le avem în privinţa ANAF sunt foarte mari în acest an. (...) Aş vrea să extind acest mecanism de consultare care există acum la nivelul ANAF, să-l extind la nivelul Ministerului şi să particip la aceste sesiuni de consultare pe care ANAF le are cu mediul de afaceri. Pentru că pun foarte mare preţ pe această colaborare pe care cred că este normal să o avem, un dialog permanent. Acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus încă de la audieri", a spus Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului de finanţe, există mult interes şi din partea partenerilor externi pentru modul în care va fi realizat bugetul, în contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România. Partenerii din Comisia Europeană se aşteaptă la reforme structurale, a spus ministrul.
"O altă dimensiune a încrederii o constituie încrederea partenerilor externi. E un an foarte important, trecem printr-o criză sanitară mondială şi (este) foarte important atât modul în care pieţele internaţionale se raportează la noi cât şi modul în care Comisia Europeană se raportează prin comisarii de resort de pe zona financiară. După cum ştiţi, suntem într-o procedură de deficit excesiv şi aşteptarea acestor zone care fac monitorizare din cadrul Comisiei Europene este una de reformă structurală. Având în vedere aceste aspecte, încrederea Comisiei şi a pieţelor, am demarat mai multe acţiuni imediat de la momentul în care am început acest mandat. În ultima săptămână am avut discuţii cu 3 comisari europeni, domnul Dombrovskis, domnul Gentiloni şi cu domnul Hahn, cei trei comisari europeni care au atribuţii pe zona financiară. Obiectivul a fost unul foarte clar: să prezint deschiderea pe care o avem, transparenţa şi creşterea calităţii relaţiei pe care o avem cu aceste instituţii europene şi cu serviciile pe care le coordonează fiecare comisar în parte. Evident că există mult interes asupra modului în care gândim acest buget, iar această discuţie a fost începută mai întâi la nivel politic de către mine dar va continua şi la nivel tehnic cu direcţiile de specialitate din minister şi cu direcţiile de specialitate ale Comisiei. Mesajele au fost bune, fiecare comisar în parte. Avem o bază solidă de discuţii în continuare în privinţa aprobării planului naţional de reformă şi există o bază bună de dialog. Numai că acest lucru trebuie să fie constant şi credibil", a conchis Alexandru Nazare.
• Mirela Călugăreanu, preşedinte ANAF: Obligaţiile fiscale declarate în 2020, de la declararea stării de urgenţă, au fost achitate în proporţie de 91%
Obligaţiile fiscale declarate în 2020, de la declararea stării de urgenţă şi până la finalul anului, au fost achitate în proporţie de 91%, a afirmat în aceeaşi conferinţă Mirela Călugăreanu, preşedintele ANAF. Aceasta a mai afirmat ieri că doar din eficientizarea ANAF vor intra la buget venituri de circa 2,5-3% din PIB.
"Ne gândim cu speranţă în acest an că această criză sanitară se va termina cât mai curând. Am început acest an treptat reluarea activităţilor normale ale agenţiei şi ştim cu toţii că principalul obiectiv al ANAF este colectarea corect a impozitelor şi taxelor. ANAF a participat activ alături de MFP la elaborarea actelor normative destinate sprijinirii mediului de afaceri din perspectivă fiscală. (...) Obligaţiile fiscale declarate de către contribuabilii pe care ANAF îi gestionează au crescut cu 3% (în 2020) faţă de anul precedent. (...) Obligaţiile fiscale declarate în această perioadă (de la declararea stării de urgenţă până la finele anului - n.r.) au fost achitate în proporţii de 91%", a spus Mirela Călugăreanu.
Şefa Fiscului a mai spus că activitatea de soluţionare a contestaţiilor va fi preluată de Ministerul Finanţelor, acum fiind la ANAF, având în vedere că la finalul anului trecut a fost publicată o lege în acest sens.
"Este un proiect pe care eu l-am sprijinit. Pregătim Hotărârea de Guvern de modificare a structurii organizatorice a Agenţiei şi a Ministerului Finanţelor. Am realizat inventarierea lucrărilor, a personalului care urmează să migreze către Ministerul Finanţelor", a spus Călugăreanu.
Aceasta a mai afirmat că i se pare "extrem de corect şi de etic ca soluţionarea contestaţiilor să o realizeze un alt organism decât cel care te controlează".
În privinţa implementării sistemului de e-facturare, Călugăreanu a spus că ANAF are un grup de lucru comun cu Ministerul Finanţelor pe subiectul implementării facturii electronice.
"Procesul de digitalizare reprezintă principalul obiectiv pentru noi în acest an. E momentul să se simtă rezultate ca urmare a implementării unor proiecte şi de a accelera marile proiecte care vor începe să dea rezultate anul acesta şi anul următor. Dacă ne gândim la măsurile pe care deja le-am luat în agenţie cuplate cu ceea ce înseamnă digitalizare, adică operaţionalizarea SAF-T, interconectarea caselor de marcat şi implementarea facturii electronice, estimările noastre şi ale experţilor externi cu care am colaborat spun că vor contribui la creşterea ponderii veniturilor în PIB între 2,5-3%. Asta doar din perspectiva eficientizării ANAF", a mai spus preşedintele ANAF.